Sânziana Bălțătescu, coordonator bookclub: „Cărțile nu se vor opri niciodată din a schimba lumea în bine”

Vine vacanța de iarnă, un timp al tihnei și al bucuriei, în prezența unei cărți preferate și a unei căni cu ceai aromat, lângă bradul de Crăciun. E timpul potrivit să vorbim despre lectură, mai ales despre un club de lectură, pe care o băcăuancă iubitoare de cărți, Sânziana Bălțătescu, l-a deschis la Iași. Întâlnirea noastră cu Sânziana a avut loc în septembrie, în cadrul Festivalului Național “George Bacovia” – Bac – Fest, organizat de Biblioteca Județeană “Costache Sturdza”, la dezbaterea cu titlul “Reading is cool. Cum îl (re)citim pe Bacovia”, la care au participat Adrian Jicu – autorul romanului “Iorgu”, roman care surprinde viața lui George Bacovia, și cititori adolescenți, membri ai clubului de lectură “Reading is cool for KIDS and TEENS” din Iași, coordonat de Sânziana Bălțătescu.

„#Bacovia … fascinant…”

Alexandra Maria ȘUȘTAC: Cum a început bookclub-ul Reading is Cool for KIDS and TEENS?

Sânziana Bălțătescu: Reading is COOL a început ca o inițiativă pentru adulți. S-a creat un grup de Facebook cu scopul de a aduce împreună cititorii adulți. Grupul acela de Facebook se numește Reading is cool – the challenge și acolo era lansată o provocare, o dată pe lună, de către Liviana Tane, inițiatoarea proiectului, o provocare de a citi o anumită carte, care la sfârșitul lunii se discuta într-un bookclub, într-un club de lectură online, pentru că în grupul respectiv de Facebook sigur erau, și sunt în continuare, foarte mulți cititori din toată țara și din străinătate. Grupul a crescut, inițiativa a crescut extraordinar de mult și evident că a apărut întrebarea: bine, dar nu strângem și comunități de adolescenți? Și atunci a apărut natural nevoia asta de a ne adresa și adolescenților. Am creat un nou grup de Facebook dedicat adolescenților și am lansat seria de cluburi de lectură. Deocamdată cluburile de lectură pentru adolescenți își desfășoară activitatea fizic, avem un club la Iași și unul la Brașov. Particularitatea acestor cluburi de lectură este că în fiecare lună, și aproximativ în aceeași zi, se discută aceeași carte și la Iași și la Brașov, în același timp în ambele orașe. Așa s-au născut bookclub-urile pentru adolescenți (#readingiscool4teens, #readingiscoolforkids, #readingiscoolthechallenge #readingiscool, n.n).

Alexandra Maria ȘUȘTAC: Cum l-ați descrie pe Bacovia într-un cuvânt?

            Sânziana Bălțătescu: O, dar asta este o întrebare foarte dificilă. Știu eu… fascinant… mai ales după ce am citit cartea lui Adrian Jicu – „Iorgu”, mi se pare un personaj fascinant și un poet fascinant. Mie mi-a plăcut Bacovia și în liceu, l-am citit cu plăcere, dar efectiv acum are o altă dimensiune pentru mine după ce am citit cartea asta despre viața lui.

Alexandra Maria ȘUȘTAC: Cum credeți că au schimbat cărțile lumea?

Sânziana Bălțătescu: Cărțile au schimbat lumea în bine, evident, dintotdeauna, și o vor face în continuare. Cărțile nu se vor opri niciodată din a schimba lumea în bine, cărțile ne fac deștepți.

„Eu cred că este greu să-l înțelegi sau să rezonezi cu Bacovia mai devreme de 14 ani”

Alexandra Maria ȘUȘTAC: Care a fost cel mai interesant lucru pe care l-ați văzut în Bacău?

Sânziana Bălțătescu: Și asta este o întrebare încuietoare. Toate lucrurile pe care le-am văzut astăzi în Bacău au fost extrem de interesante, așa că o să le enumăr pe toate pentru că a fost realmente o plăcere.

Ne-am oprit în fața liceului „Ferdinand” pentru a vedea unde a studiat poetul Bacovia, ne-am oprit la Casa Memorială „George Bacovia” unde o doamnă muzeograf ne-a povestit despre viața lui și a soției lui și a fost absolut fascinant, extraordinar, o vizită pe care o recomand, la Casa Bacovia. Am fost să vedem murala #Bacovia care a fost vernisată chiar în cadrul acestui festival și am avut surpriza, deși noi ne-am dus acolo ca într-o plimbare de la „Casa Bacovia” să vedem murala, să ne întâlnim chiar cu artistul, care era acolo și termina de lucrat o altă fațadă. Vă dați seama că a fost extraordinar! Apoi am fost la lansarea de carte a lui Radu Vancu (volumul de poezii “Kaddish” n.n.) și am avut surpriza să întâlnim acolo o grămadă de scriitori pe care îi iubim extraordinar de mult, a fost chiar realmente o surpriză.

Am fost și am văzut și statuia lui Bacovia, din fața fostei biblioteci din centru, și evident „Teatru Fain”, locația asta care este interesantă și atractivă pentru noi, o locație altfel, unde am avut un eveniment extraordinar, acest club de lectură diferit, să zicem.

Alexandra Maria ȘUȘTAC: De la ce vârstă le-ați recomanda copiilor să-l citească pe Bacovia?

Sânziana Bălțătescu: Eu personal cred că este greu să-l înțelegi sau să rezonezi cu Bacovia mai devreme de 14 ani, poate 13 ani în funcție de nivelul de lectură al fiecărui copil. Poezia lui este extrem frumoasă dar este o poezie sumbră și cred că ar fi mai aproape de vârsta adolescenței decât de vârsta copilăriei, exact acolo unde se studiază. Bacovia se studiază la liceu, în clasa a X- a sau în clasa a XI- a, e zona de adolescență unde rezonează foarte bine Bacovia.

“Îi las să vorbească fără să îi judec”

Alexandra Maria ȘUȘTAC: Cum v-au schimbat cărțile viața?

Sânziana Bălțătescu: Cărțile mi-au schimbat viața de la 6 ani, când am început să citesc, și îmi înfrumusețează viața în permanență, sunt însoțitorul meu permanent. Uite, dacă stau acum și mă gândesc, peste tot pe unde mă duc nu plec nicăieri fără o carte. Nu plec în concediu, nu plec la mama la Bacău fără o carte la mine, cel puțin una, și îmi aduc bucurie cărțile.

Alexandra Maria ȘUȘTAC: Care sunt modalitățile prin care reușiți să îi faceți pe copii să citească de plăcere?

Sânziana Bălțătescu: Sunt foarte sinceră cu ei, nu încerc să le dau lecții, nu încerc să fac pe deșteapta cu ei, nu îi oblig doar le recomand, le povestesc despre cărțile pe care le-am citit eu, le povestesc realmente ce mi-a plăcut, de asemenea le povestesc și ce nu mi-a plăcut sau ce m-a tulburat într-o lectură și, din nou, nu îi oblig doar le recomand și atunci ei vin cu curiozitate.

Am descoperit că ei au nevoie să vorbească, ei înșiși despre cărți, și atunci, ori de câte ori aud că deschid jumătate de gură mă opresc și îi las să vorbească fără să îi judec, pentru că nu este nimic de judecat, fiecare avem opiniile noastre, părerile noastre și percepțiile noastre și ale lor sunt extrem de valoroase tocmai pentru că ceea ce vrem este ca ei să-și dea voie să aibă impresii, să aibă percepții, să aibă încredere și să le exprime așa cum simt ei nevoia.

Până la urmă si exprimarea, elegantă sau academică, pe care o urmărim, și e normal să o urmărim în școală, se dezvoltă printr-un exercițiu și exercițiul ăsta e ca atunci când înveți o limbă străină, nu poți să vorbești limba conversațională din start, o exersezi, vorbești cuvintele uzuale în acea limbă încetul cu încetul, dar trebuie să ai încredere că poți să vorbești în limba respectivă și atunci întâi începi să te exprimi. Noi ne ocupăm de zona în care ne exprimăm ce vrem, ce simțim, așa cum ne vine, fără judecăți.

 Interviu realizat de Alexandra Maria ȘUȘTAC (clasa a VI-a), elevă la Școala nr. 10 și la Cercul de Jurnlism al Palatuui Copiilor Bacău