Două exemple. Deși vin din zone diferite și una are săgeata îndreptată în sus, iar cealaltă în jos, se întâlnesc în același punct. Într-un punct de plecare. Primul exemplu este din fotbal. Fiind oferit de CS Aerostar Bacău. Până în 2012, reperul fotbalului băcăuan a fost, știm bine, FCM. Cu tot ceea ce a însemnat această grupare vreme de vreo șase decenii, indiferent că s-a numit Dinamo Bacău, Sport Club, FC Constar, Selena ori AS.
Ca echipă reprezentativă a orașului, ba chiar multă vreme a întregii Moldove, FCM coagula tot, de la vârfuri individuale la performanță colectivă. După desființarea FCM Bacău, șansa fotbalului băcăuan nu s-a numit AS SC Bacău- o grupare care, între 2010 și 2016, a făcut pierdute pe drumul săre tribunal milioane de euro din bani publici- ci Aerostar.
Cu răbdare și tenacitate, „aviatorii” au rămas să ducă mai departe ștafeta. La un nivel ceva mai mic, corect, dar, la fel de corect, peste tot ce oferea și oferă restul fotbalului băcăuan. Și, ca să punem lucrurile la punct până la capăt, fără o implicare serioasă din partea municipalității. Bazându-se doar pe propriile forțe, CS Aerostar a însemnat o șansă pentru copiii care, gata să facă pasul mai sus, nu ar fi avut unde în altă parte.
Astfel, echipa care l-a format pe Pantilimon, i-a rodat pe Burcă, Adăscăliței și Dumitriu și i-a lansat pe Oanea și Ardei, îi are acum în grijă pe Bacalu și Hâncu. Evident, lista e mai lungă, dar importantă rămâne ideea. Celălalt exemplu vine din voleiul feminin. Vreme de mai bine de un sfert de veac, Știința Bacău a fost echipa care s-a bătut, sezon de sezon, pentru câștigarea Cupei și a campionatului, fiind nelipsită din cupele europene. Din 2020 încoace, lipsa de implicare a autorităților locale a tras formația fanion a sportului băcăuan de după 1989 pe linie moartă.
Șansa Științei s-a numit CSȘ Bacău și pasiunea cu care, ani la rând, antrenorii de acolo, Dumitru Matanie și Traian Șnel au țesut, împreună cu elevele lor, pânza Penelopei. Astfel, când totul părea pierdut pentru Știința, arcul s-a încordat, în sfârșit, lansând săgețile numite Mădălina Airoaie, Iulia Matanie, Mara Tudorache, Ștefania Munteanu, Andreea Năstasă sau Maria Antălucă.
Trecând în revistă această generație, ți-e greu să nu-ți amintești modul derizoriu în care municipalitatea a desconsiderat, în 2015, prima sa performanță majoră, câștigarea titlului național la mini-volei. Important este însă că, în ciuda dificultăților, micuțele-mari campioane nu s-au descurajat. Și că au mers mai departe. Făcând ca șansa Științei să poarte și numele lor, exact așa cum șansa micuților fotbaliști care au crescut mari se numește Aerostar. În definitiv, șansa lor este și șansa noastră.
