România continuă să se numere printre țările Uniunii Europene cu cele mai mici salarii minime brute pe economie. Potrivit celui mai recent infografic publicat de Monitorul Social, un proiect al Fundației Friedrich Ebert România, salariul minim brut a fost de 604 euro (aproximativ 3.000 lei) în semestrul al doilea al anului 2023 și va ajunge la 743 euro (aproximativ 3.700 lei) în semestrul al doilea al anului 2024. Această evoluție menține țara noastră aproape de nivelurile salariilor minime brute din Bulgaria (477 euro), Ungaria (675 euro) și Letonia (700 euro), scrie romania.fes.ro.
Începând cu 1 ianuarie 2025, salariul minim brut în România se va majora la 4.050 lei/lună, față de 3.700 lei încă în vigoare. Conform Hotărârii de Guvern adoptate într-un context economic incert în luna noiembrie 2024, salariul minim net, adică suma primită efectiv de angajați, va fi de 2.575 lei (515 euro) pe lună, incluzând deducerea de 300 lei, cu o creștere de 212 lei comparativ cu sfârșitul anului 2024.
Creșteri notabile, dar insuficiente pentru un trai decent
România a înregistrat cea mai mare creștere a salariului minim din Uniunea Europeană în ultimul deceniu, cu o medie anuală de +13,7%, fiind urmată de Lituania (+12,3%) și Bulgaria (+10,6%). Cu toate acestea, salariul minim brut rămâne inferior în comparație cu alte țări din Europa Centrală și de Est, precum Croația (840 euro), Estonia (820 euro), Lituania (924 euro) sau Polonia (997 euro). La polul opus, salariile minime cele mai mari se înregistrează în țările vest-europene: Luxemburg (2.570 euro), Țările de Jos (2.134 euro), Irlanda (2.146 euro), Belgia (2.070 euro) și Germania (2.054 euro).
Potrivit datelor actualizate ale coșului minim pentru un trai decent, realizate de Fundația Friedrich Ebert în colaborare cu Syndex România, valoarea necesară pentru o familie formată din doi adulți și doi copii a fost estimată la 10.450 lei pe lună în septembrie 2024. Pentru o persoană adultă singură, costul minim de trai decent este de 3.972 lei pe lună, ceea ce depășește cu mult salariul minim net.
Politica salariului minim în context european
De la aderarea la Uniunea Europeană în 2007 până în 2022, România s-a plasat constant pe locul al doilea între țările cu cel mai mic salariu minim din UE, fiind devansată doar de Bulgaria. Deși în 2024 se observă o ușoară apropiere de țările din Europa Centrală și de Est, salariul minim în România nu este diferențiat în funcție de ramura industrială, nivelul de pregătire profesională sau vechimea în muncă. Această particularitate dezavantajează salariații și reduce atractivitatea unor sectoare strategice.
Domeniile afectate și evoluția contractelor de muncă
Datele disponibile indică faptul că sectoarele cu cei mai mulți angajați plătiți la nivelul salariului minim includ industria prelucrătoare, comerțul (cu ridicata și cu amănuntul), repararea autovehiculelor și motocicletelor, hotelurile și restaurantele. Aceste domenii au fost printre cele mai afectate în timpul pandemiei de COVID-19, când mulți angajați au fost trimiși în șomaj tehnic.
Evoluția numărului contractelor de muncă plătite la nivelul salariului minim este semnificativă. Dacă în 2011 erau aproximativ 450.000 de astfel de contracte, numărul lor a crescut la 1,95 milioane (37% din total) în 2017 și la 2,8 milioane (46%) în 2018. Guvernul estimează că aproximativ 1,8 milioane de angajați vor beneficia de majorarea salariului minim în 2025.
În ultimii 35 de ani, politica salariului minim a fost un instrument important pentru strategia de dezvoltare economică a României, însă rezultatele sunt departe de a asigura un trai decent pentru cei mai vulnerabili angajați. La nivel european, Pilonul European al Drepturilor Sociale prevede salarii minime adecvate pentru un trai decent. Directiva (UE) 2022/2041, adoptată în 2022, stabilește un cadru comun pentru creșterea salariilor minime în țările membre, încurajând în același timp dialogul social în procesele de stabilire a acestora.
Deși România înregistrează progrese constante, decalajele economice față de Europa Occidentală rămân semnificative, iar salariul minim continuă să fie insuficient pentru un nivel de trai corespunzător. Dezvoltarea unor politici sustenabile, corelate cu realitățile economice și sociale din România, este crucială pentru reducerea inegalităților într-un context european dinamic.
