În mod cert, europenii nu vor un război în casa lor. Noțiunea de europeni asimilează în cuprinsul său și Ucraina dar și Rusia, care, dincolo de componenta sa asiatică, are și una europeană. Oficialii ruși au declarat că scopul prezenței militare ruse la granița cu Ucraina îl constituie un exercițiu militar comun cu Republica Bielarus. Temerea că Ucraina va fi atacată a fost accentuată de solicitările oficialilor ruși ca expansiunea NATO spre est să înceteze, ba mai mult să se retragă din flancul estic din care face parte și România. Aceste precizări însă au venit pe fondul unor întrebări formulate la nivel oficial, inducând indirect în mentalul colectiv o amenințare iminentă rostogolită și amplificată de conduita liderilor europeni și ai SUA. Ca răspuns la solicitarea rusă, tehnică de luptă americană a fost dizlocată din Germania și a intrat în România, deservită fiind de cca.1.000 de soldați americani (la care s-au adăugat și câteva sute de militari francezi) care nu pot face mare lucru în acest ipotetic conflict . La nivel de simbol ar trebui să-l irite pe țarul Putin și cam atât. Această ,,iritare” îi costă pe români multe milioane de dolari care nu știm dacă se încadrează în bugetul inițial alocat armatei. Ucraina nu este membră NATO, nu s-a purtat și nu se poartă bine cu românii de acolo. Nu a fost niciodată un vecin prietenos și abia în februarie 2009 s-a încheiat ultimul diferend între cele două state, când Curtea Internațională de la Haga a soluționat litigiul dintre Romania si Ucraina privind delimitarea platoului continental al Marii Negre din jurul Insulei Șerpilor. Astăzi, Europa are nevoie mai mult ca oricând de gazul rusesc care tranzitează Ucraina. E adevărat că odată cu scumpirea energiei, SUA și-a arătat disponibilitatea de a furniza gaz lichefiat pentru consumatorii europeni, gaz adus peste ocean de navele cisternă americane. Americanii, și nu numai, nu văd cu ochi buni gazoductul Nord Stream 2. Capacitatea acestuia ar fi de 110 miliarde de metri cubi, de două ori mai mare decât Nord Sream 1 care alimentează Europa de cca.10 ani. În comparație cu Nord Stream 1, în care sunt implicate companii europene precum Eon din Germania și Engie din Franța, societatea de exploatare a Nord Stream 2 aparține în proporție de sută la sută Gazprom și face legătura, fără țări de tranzit, direct între Rusia și Germania. Consumul energetic al UE este asigurat în proporție de aproximativ 40 % de gaz rusesc, ce nu poate fi înlocuit peste noapte. În Germania, gazul rusesc asigură mai bine de jumătate din consumul total. Așa stând lucrurile, Putin, fără să tragă un foc de armă, poate să închidă robinetul și consecința o bănuim. La rândul său, Ucraina e dependentă de gazul rusesc dar și de resursa de energie electrică. Într-o logică de război , adversarul trebuie slăbit înainte de atac și lăsat fără resurse. Atunci populația se va întoarce împotriva propriilor conducători, cu atât mai mult cu cât 30% dintre ucrainieni sunt etnici ruși. Dar lucrurile nu au mers pe logica de război. Putin a repetat public de mai multe ori că execută doar exerciții militare pe teritoriu propriului stat. Întrebat ce dorește, sigur că a răspuns; și dorește multe, inclusiv respectarea acordurilor de la Minsk. Acordurile de la Minsk au fost semnate în februarie 2015, după o sesiune de negociere dintre cei patru lideri implicați la vremea respectivă în tratative – Vladimir Putin, Petro Poroșenko, François Hollande și Angela Merkel. Ucrainenii nu au respectat acordurile. Aplicarea acestora ar fi oferit aliaților Rusiei (republicilor separatiste Donețk și Luhansk) locuri în Parlament și, implicit, posibilitatea ca Moscova să aibă un cuvânt de spus în conducerea Ucrainei. Această chestiune, însă, nu privea NATO, care este o alianță defensivă. Dar SUA, care a folosit NATO drept justificare a retoricii sale, a devenit vizibilă și pentru jurnaliștii americani. În editorialul său din șapte februarie https://www.globaltimes.cn/page/202202/1251577.shtml spunea; ,,…. Washingtonul, care este departe de regiune, a spus că războiul este pe punctul de a izbucni. Presa americană Bloomberg a lansat chiar și știri false în direct: ,, Rusia invadează Ucraina>>. SUA nu numai că au aprins flăcările opiniei publice, ci au furnizat și arme Ucrainei…. Washingtonul intenționează să instige la războaie, în încercarea de a crește legitimitatea existenței NATO și a coeziunii interne a blocului pentru a lega mai strâns Europa – …. Alți analiști spun că SUA pot profita de ocazie pentru a vinde arme – o suspiciune rezonabilă bazată pe istorie… ” În termeni și mai duri, https://reseauinternational.net/qui-veut-la-guerre/ susținea că; ,,…. Propaganda yankee fabrică un război imaginar pentru a justifica noi sancțiuni împotriva Moscovei, pentru a sabota înființarea North Stream 2 și pentru a reuni Europa în jurul NATO sub conducerea Statelor Unite. În acest plan cusut cu fir alb, Ucraina servește ca momeală și o verigă slabă: Washingtonul exercită acolo o influență care amenință securitatea Rusiei la propriile granițe, în timp ce pare că zboară în ajutorul unei sărmane națiuni care este în pericol de a fi devorat de ursul rus. În această conjunctură, singurii care sunt interesați de război sunt așadar Statele Unite:– Nici un soldat american nu va participa.– Moscova va fi desemnată agresor chiar dacă este fals (ne-am obișnuit). – Rusia va fi pedepsită de UE și North Stream 2 torpilat….” Această viziune pare să fi fost împărtășită și de Germania. După https://www.lefigaro.fr/international/vladimir-poutine-accentue-la-pression-sur-l-ukraine-l-occident-divise-20220220 ,,Alarmismul american, care poate să fi avut un efect descurajant asupra acțiunilor Kremlinului la începutul săptămânii trecute, nu mai este pe placul europenilor și cu atât mai puțin al Ucrainei. Bazându-se pe propriile surse, aceștia din urmă se abțin de la prezicerea celui mai rău scenariu, a cărui mențiune repetată, spun ei, poate avea un efect dăunător asupra moralului populației ucrainene și al economiei. <<În situații de criză, cel mai rău lucru este să presupunem sau să ghicim>>, a avertizat ministrul german de externe, Annalena Baerbock. <<Când vi se spune în fiecare zi că războiul va veni a doua zi, înseamnă prăbușirea monedei și fuga comunității de afaceri.>>” Președintele american Joe Biden, citat de https://www.timesofisrael.com/zelensky-calls-on-putin-to-meet-as-tensions-soar-on-ukraine-russia-border/, a declarat vineri seara că, pe baza ultimelor informații, este acum „convins” că președintele rus Vladimir Putin a decis să invadeze Ucraina și să asalteze capitala…. „Avem motive să credem asta.” Realitatea fost mai subtilă decât a anticipat președintele Biden și serviciile sale de intelligence au fost făcute ,,mat” de către țarul Rusiei. Luni seara, Duma de Stat și Putin au recunoscut oficial independența republicilor separatiste Lugansk și Donețk, care formează centrul industrial al Ucrainei, cunoscut sub numele de Donbas. În ciuda tuturor predicțiilor nu a invadat Ucraina. Așa cum precizam în această rubrică din 2 februarie ,, …mai sunt niște posibilități ce se pot negocia, cu ușile închise. O remiză în care Ucraina ar fi sfâșiată în două, așa cum a fost Germania după război. (Două sfere de influiență, două economii)… O Ucraină mai mică, de 22-30 milioane de locuitori, eminamente agrară, cu etnici români, polonezi, unguri (partea de vest) ar putea fi controlată mai ușor și integrată în UE…” Se pare că, acest scenariu se confirmă fără declarații de război. Va putea fi Rusia sancționată pentru că a recunoscut două noi republici…?
Jr. Adrian M. Ionescu
