„Sa nu-si schimbe niciodata denumirea”

Anton Sarca, de 51 de ani, e un om obisnuit, cumsecade, care a reusit sa câstige respectul celor din jur prin munca si corectitudine. De profesie, este geamgiu. Meserias. Il cunoaste tot târgul Bacaului. De loc, e din comuna Sanduleni, satul Coman. Are trei copii, doua fete si un baiat, plecati cu totii la munca in Italia.

Când merge la ei, le duce câte o jumatate de sac cu ziarul „Desteptarea”. El a ramas acasa, locul pe care-l iubeste cel mai mult si de care nu vrea sa se desparta nicicum. Pe deasupra, e si un impatimit cititor al ziarului „Desteptarea”. „Nu e cineva din judet care sa fi luat zilnic acest ziar. Eu nu pot, nu pot fara el.

Ma-ntelegeti? Când am venit dimineata, la lucru, am deschis, am luat halatul pe mine si m-am dus direct la chioscul de presa. Deja, e pus ziarul pe masa, pentru mine. Daca alta pasiune nu am?! In crâsma nu intru. Daca ajung acolo, inseamna ca a venit sfârsitul lumii. Sa falimenteze toate crâsmele, din partea mea. De fumat, nu fumez. Doar, asta fac, din placere, citesc zilnic ziarul”, ne marturiseste cititorul nostru.

Citeste presa de când se stie, de pe timpul „Scânteii” si a „Steagului Rosu”. I-a placut sa fie informat, sa vada lumea cum se misca, in jos sau in sus. Cum o ia razna, de vreo 25 de ani, de democratie. Ziarul „Desteptarea” il citeste din scoarta in scoarta, cu o aviditate tipica omului caruia nu vrea sa-i scape nimic. Ii place mai ales sportul, dar nu ocololeste nici politica si restul.

„Politica nu trebuie sa lipseasca. Sunt sef de organizatie de partid. Le-am spus si copiilor: Eu ma despart si mama-ta, dar de politica niciodata. Pericol de moarte, va spun. Noroc ca amândoi suntem in politica. Pe aceasi unda. Am dat mâna cu fostul presedinte Basescu, de doua ori chiar, pe stadion si la Hotel «Decebal».

Si cu Boc, la teatrul de Vara. M-am suit pe scena, singur, nimeni nu a mai avut curaj, si am dat noroc cu el. Am fost si in audienta, când era premier. Aveam o problema cu sotia, era bolnava in spital, in Italia, si nu vroiau sa o opereze, pentru ca nu aveam card de sanatate. Boc mi-a rezolvat problema imediat. In România, aproape ca mi-au omorât femeia”, povesteste meseriasul nostru. Are si reprosuri sa ne adreseze. Bunaoara, nu suporta anunturile la matrimoniale, mai ales cele cu masaj erotic si alte nebunii.

Crede ca mai nimerite ar fi cele cu locuri de munca. Daca ar fi atât de multe anunturi cu locuri de munca, ar lua toti ziarul. N-ar dovedi sa-l tipareasca, la cât de multi bacauani sunt fara serviciu. E un român pâna in maduva oaselor, chiar daca stie limba maghiara, ca si pe cea ebraica, si italiana. „Vedeti calendarul asta. Aici scrie calendar crestin catolic ortodox. Sunt crestin. Or, asta nu a fost facut de oricine, de pe strada, ci de unii destepti.

Acum, suntem apropiati, ortodocsii si catolicii. Un copil mi-a fost botezat de un fotbalist ortodox, cu adeverinta, ca asa era inainte. I-am alungat pe cei de-au venit sa ne inscrie ca maghiari, acum 10 ani.”, incheie Anton Sarca, urându-ne totodata Multi ani, inainte! si sa nu-si schimbe niciodata denumirea, caci cu asta ne-am trezit in 89, cu „Desteapta-te române!”.