Asta ar fi expresia potrivită pentru a traduce ce se întâmplă acum cu învățământul românesc la început de an școlar. Din 16 ianuarie a.c., Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011 a suferit la propriu dar și la figurat 17 modificări operate prin legi, ordonanțe, OUG ori rectificări. Penultima normă de modificare, a paisprezecea și o să vedeți de ce e penultima, a fost OUG 141/2020 din 19 august privind instituirea unor măsuri pentru buna funcţionare a sistemului de învăţământ (?!!) … publicată în M.O. din 21 august a.c.. Ciudățeniile de aici încep. Ultima modificare după OUG nu e făcută de o lege, ci simultan de… patru. Legile 184; 185; 186 și 187, fiecare modificand cate ceva. Aceste legi se remarcă pentru că au domeniu unic de reglementare, completeaza aceeași lege a educatiei si sunt publicate în același monitor official (nr. 762 din 20 august), adică fix în ziua emiterii. La promulgare președintele a semnat patru decrete 469; 470; 471; și 472, emise în aceeași zi…. 20 august, zi în care au și fost publicate în același M.O. nr. 762. Remarcabil e că nici unul din decrete nu precizează ce lege promulgă. Toate decretele au un conținut identic și spun așa;
” Se promulgă Legea pentru completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011 şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.,, Practic nici unul dintre decrete nu individualizează numărul legii ce o promulgă respectivul decret. Asta în condițiile când avem patru legi publicate în același monitor oficial cu același domeniu de reglementare. Nu vedem nici o justificare pentru emiterea a patru legi simultan în vederea reglementării unui singur domeniu. Misterul se adâncește dacă încercăm să corelăm aceste norme cu ce se întâmplă în viața reală. Astfel, Legea nr. 187 din 20 august, care spune că; ” În situaţia în care se instituie starea de urgenţă sau starea de asediu potrivit prevederilor constituţionale, activităţile desfăşurate în învăţământul preşcolar şi şcolar se pot desfăşura şi online pentru asigurarea exercitării dreptului fundamental la învăţătură..,, reiterează parțial Legea nr. 109/2020 din 3 iulie a.c., prin care, Ministerul Educaţiei şi Cercetării se obliga să asigure elevilor şi profesorilor; ” infrastructura necesară, constând în dispozitive şi acces la internet, pentru accesarea Bibliotecii Şcolare Virtuale, Platformei şcolare de e-learning şi a altor platforme educaţionale agreate și să asigure, la cerere, fiecărui cadru didactic şi fiecărui elev un dispozitiv – laptop sau tabletă, conectat la internet, pentru a putea participa la activităţile de e-learning.,, Cum se asigură acest drept, dacă, așa cum declara vicepremierul Raluca Turcan, ”Din nefericire, sunt și zone în România în care nu există acoperire cu internet…,, În aplicarea legii, conform evaluărilor guvernamentale trebuiau achiziționate, prin licitație publică minim 250.000 de tablete.
Rezultatul licitației, organizată prin Oficiul Național pentru Achiziții Centralizate (ONAC) de la jumătatea lunii iulie, ce avea data limită pentru depunerea ofertelor 28 iulie 2020, conform informațiilor din SEAP, a rămas incert. Bacăul era nominalizat în Lotul 3 – Regiunea Nord-Est 1 ( Bacău, Botoșani, Neamț) cu suma de – 14.873.948,00 RON Dispozitivele încă nu au fost…achiziționate. Premierul Ludovic Orban anunța încă din luna mai că Guvernul şi Ministerul Educaţiei caută soluţii pentru a găsi resursele necesare pentru achiziţionarea tabletelor pentru elevii care nu deţin mijloace pentru a participa la lecţiile online. Suntem la sfarsitul lunii august. Cadrele didactice vor începe activitatea în urmatoarea săptămână fără a ști exact ce se va întâmpla în acest an școlar. Și normele continuă să fie emise născând obligații pentru cetățeni în timp ce statul înțelege să nu-și respecte propriile angajamente. Prin Ordinul comun M.S. și M.A.I. nr. 874/81/2020 și Ordinul Nr. 874/81/2020 privind instituirea obligativității purtării măștii de protecție dar și celelalte norme adiacente, Inclusiv Legea 55/2020, nepurtarea măștii în spațiile închise se sancționează cu amenda. În școală această obligație este subânțeleasă.
Pe data de 22 august, vicepremierul Raluca Turcan a declarat că „Este absolut imposibil ca Guvernul să asigure măşti pentru toţi copiii din ţara aceasta, pentru toţi profesorii.” Mai nou, încercând să se derobe de responsabilități guvernul a inițiat ”o găselniță legislativă,, și să plaseze culpa pe părinți, în caz de îmbolnăviri. Astfel se află în dezbatere Ordinul M.S. pentru aprobarea Normelor privind instituirea de măsuri sanitare și de protecție în unitățile de învățământ în perioada pandemiei COVID-19. În anexa nr. 3 a ordinului propus găsim o nouă declarație-tip ce ar urma să devină obligatorie pentru părinţii care îşi vor duce copiii la şcoală. Adultul semnează că cel mic nu este suspect de Covid, nu a intrat în contact cu o persoană infectată, etc. Declarația nu e doar o simplă declarație. Cităm din conținutul acesteia; ”Declaratia condiționeaza primirea copilului in colectivitate la inceputul fiecarui ciclu de prezenta fizica in spatiul scolar si va fi prezentata la triajul epidemiologic la intarea in unitate. ,, Declararea inexactă/necorespunzătoare a stării de sănătate a copilului ori a contacților posibil infectați cu care acesta a avut legături, poate atrage după sine pedeapsa închisorii pentru semnatarul declarației. Așa cum se precizează și în formular; ”… cunoscând prevederile art. 292 Cod Penal cu privire la falsul în declaraţii, declar pe proprie răspundere că…,, Dar nu toți părinții sunt medici și nu toți știu să facă o anchetă epidemiologică. Ce facem cu ei dacă greșesc ? Dar medicii care în situația dată pun greșit un diagnostic de covid și dispun arestarea medicală, ori cei care dispun nelegal carantinarea unor localități ( a se vedea cazurile localităților Seleuș și Gornet), ori cu autoritatile care încalcă legea nepunând la dispoziția populației amendate și hăituite măștile, tabletele, acesul la tratament medical, etc. la care sunt obligați prin lege. Adică autoritățile răspund în vreun fel dacă încalcă legea? Nu. Și nu răspund nici atunci când e vizibil că sunt niște habarniști siniștri. Prevederile ,,art. 292 Cod Penal,, invocate în modelul de declarație ca fiind infracțiunea de fals în declarații se referă de fapt la infracțiunea de cumpararea de influență. Falsul in declaratii se regaseste ceva mai sus, la art. 326 din Codul penal.
La data redactării prezentului material, 24.08. pe situl Ministerului Sanatății http://www.ms.ro/wp-content/uploads/2020/08/DRAFT-ANEXA-3-LA-ANEXA.pdf modelul de declarație nu fusese încă rectificat. Stă așa de cca. o săptămână. Pentru că… nu le pasă.
Jr. Adrian M. Ionescu
