Sa ne facem ca ne pasa

E nefireasca povestea asta cu alegerile europarlamentare. E o ipocrizie, un soi de afacere româneasca gen “noi ne facem ca ne pasa, voi chiar ne votati”. Bunaoara, s-a auzit iarasi acelasi refren decolorat “europarlamentarele sunt un bun barometru pentru alegerile din noiembrie”. Eventual, barometru intr-ale strategiilor de mahala folosite deja.

Dezbateri? Sa fim seriosi! Dezbaterile au fost moarte-n papusoi, iar daca Dragusanca ar mai fi trait la tv, nici nu s-ar fi auzit de alegeri in tara asta. Intreaba-i pe strada, pe oameni, despre rostul Parlamentului European, despre legatura dintre România si politicile de nivel european. Intreaba-i in ce tara e Bruxelles si va iesi exact o varza de Bruxelles, fiindca despre asta aud toata ziua la televizor ca pasc vedetele de tabloid.

Seful unui institut de sondare a opiniei publice a prezis ca Ponta nu va câstiga alegerile din toamna, ca Johannis are sanse mari fiindca e proaspat ca imagine, ca Antonescu a mucegait, ca PDL si PMP ar putea ajunge iar la guvernare daca s-ar alia. Aceiasi oameni, aceleasi apucaturi, aceeasi apetenta pentru formarea de grupuri (era cât pe ce sa scriu infractionale). De ce se zbat oare acesti oameni pentru Putere? De ce il votam pe cutare sau pe cutare sa ajunga in fruntea tarii? Fiindca isi iubeste glia, fiindca vrea binele poporului?

Hai sa nu fim ipocriti, fiindca stim prea bine ca nu au capacitatea fizica de a vedea mai departe de lungul propriei burti. Merita sa il votezi pe cel care iti da spaga electorala o galeata, galosi, faina si ulei, pentru care platesti dupa aceea rate grele timp de patru ani? Gândeste-te bine si la asta! Nu-ti ajunge modelul mincinosului care a promis salvarea Oltchim, ca da locuinte ieftine tuturor, care fugarea zi de zi ciocoii prin studioul televiziunii sale, care promitea zeci de mii de euro fiecarui român, care deplângea saracia de pe iahtul sau ori din limuzina sa de sute de mii de euro? Gândeste-te bine si la asta!

E ciudat sI acest mod de lansare a candidaturilor in fata alor tai, fara a avea curajul de a-i scoate in strada, in fata oricui vrea sa ii vada. Ar fi huiduiti si aplaudati. Asa, intre ai lor, sunt doar aplaudati, urcati la cer. “Suntem buni!”, concluzioneaza politrucii, multumiti. Buni la ce? Totusi, trebuie sa mergem la vot. Trebuie!