Interviu cu Nick Vercruyssen, om de afaceri belgian, stabilit in Bacau
Nick Vercruyssen este un tânar de 34 de ani, din Belgia, stabilit de câtiva ani in Bacau, unde are o afacere in domeniul IT. A lucrat din 2002 pâna in 2004 la firme din Belgia, unde a prestat servicii de soft in IT, soft la comanda, monitorizare de masini in trafic, iar din acel an a hotarât sa-si faca propria firma, cu acelasi profil. In 2005, la o petrecre de Revelion, in România, a cunoscut-o pe Loredana, cea care avea sa-i fie sotie, daruindu-I doi copii superbi. Dupa o sedere de circa doi ani in Belgia, cei doi soti au decis sa se stabileasca in România, definitiv, cu tot cu afaceri. In 2009, când a deschis prima firma in Bacau, Nick era singurul angajat, pentru ca, in prezent, in total, la firma sa sa lucreze 25 de specialisti in IT si management.
– Cum ati ajuns sa va stabiliti in România?
– Nu stiu, la inceput, familia chiar m-a intrebat ce caut eu in România, fiindca, totusi, e o tara comunista etc., etc. Am decis sa ma mut in România, pentru ca oamenii sunt mult mai sociabili decât la noi, in Belgia. Par example, aici, prietenii bat seara la usa sa ne viziteze, fara nicio problema, ceea ce in Belgia nu se intâmpla niciodata. Acolo, trebuie sa te programezi cu doua saptamâni inainte, daca intentionezi sa vizitezi pe cineva. In Belgia, se aude despre România numai lucruri negative. Abia când vii prima data in România realizezi ca oamenii sunt mult mai sociabili, mai prietenosi, mai putin materialisti decât la noi. Bine, asta se va schimba, cred, si aici, dupa un timp.
– Si, pâna la urma, parerea parintilor dvs si a celorlalti s-a schimbat?
– Da, au inteles ca România nu e cea vazuta la televizor. Si-au dat seama imedit dupa nunta pe care am facut-o la Câmpulung Moldovenesc, locul natal al sotiei. Atunci, au venit si circa 12 membri ai familiei mele din Belgia, cu avionul, pâna la Iasi si apoi, pe sosea, pâna la Câmpulung. Le-a placut chiar foarte mult acolo, au stat cinci zile, timp in care au si vizitat celebrele manastiri din zona. Dupa aceea, evident ca si-au schimbat parerea, au si transmis mai departe cunostintelor ca România nu este nici pe departe ceea ce se vede din afara. Au revenit, cu aceeasi placere, la botezul celor doi copii ai mei. In Belgia, cred ca oamenii sunt mult mai stresati, iar din comportamentul lor pot spune ca sunt extrem de materialisti, in sensul ca belgienii vor sa arate lumii ca traiesc bine. Daca unul are un televizor supersofisticat, atunci trebuie sa aiba si vecinul la fel.
– De ce ati ales Bacaul?
– Dupa ce am stat cam un an jumate in Belgia, sotia care studiase Biologia aici, la Univestitatea Vasile Alecsandri, si cunostea bine orasul, unde, de altfel, are si multi prieteni, a propus sa ne stabilim aici. Cu toate ca, daca ma gândesc, poate era mai bine in Cluj sau la Iasi. Insa, pentru ce afaceri avem aici, important a fost si costul salarizarii pe care trebuia sa o asiguri angajatilor, comparativ cu Iasi sau alte orase mai mari, unde nivelul este mult mai mare.
“Inca sunt probleme la infrastructura, la serviciile publice…”
– Ati gasit in Bacau ceea ce cautati? Tot se vorbeste ca românul este priceput la multe, dar mai ales la calculatoare, dovada stând tot felul de stiri despre hackerii de origine româna.
– E adevarat ca am gasit aici ceea ce, in Belgia, sigur nu reuseam sau, in orice caz, mult mai greu. E clar ca românul are talent nativ, de nivel mondial, daca fac o comparatie cu programatori din America sau din India, care sunt printre cei mai buni din lume. Am cunoscut chiar oameni care au plecat din Bacau spre companii mari, cum ar fi Google, Microsoft. Din câte am auzit, in fiecare an pleaca din Bacau astfel de oameni foarte valorosi.
– Inclusiv de la firma dvs. sau i-ati motivat sa ramâna?
– Nu, nu, nu, de la mine nu au plecat. Eu incerc, in primul rând, sa le asigur un climat ca in Europa de Vest. Am avantajul sau dezavantajul ca eu nu am lucrat decât in firme straine, nu si in cele românesti. Angajatiilor trebuie sa li se respecte libertatea de actiune si, mai ales, sa fim atentI la modul cum sunt tratati de sefi, de colegi etc. Cred ca este foarte important ca angajatul sa gaseasca la munca numai conditii relaxante, care sa-l ajute sa presteze o munca de calitate.
– Nu v-a fost greu sa va adaptati conditiilor din România? Ma gândesc ca, totusi, România inca este o tara plasata, undeva, in urma statelor din Vestul Europei.
– Ba da, e clar, chiar multa lume ma intreba la inceput cum o sa fac fata. Aici, inca sunt probleme la infrastructura, la serviciile publice, cu spitalele…E drept ca, de cinci ani, de când stau aici, s-au facut schimbari, desi termenele de executare a unor proiecte au fost, de cele mai multe ori, extrem de lungi. In plus, nu prea gasesc ceea ce aveam in Belgia. De exemplu, acasa, obisnuiam sa merg foarte des la spectacole de teatru foarte bine realizate, extrem de profesionist si cu foarte mult bun-gust. Cultural, nu prea gasesc, in Bacau, ceea ce mi-ar placea. La fel cum nu prea am vazut genul acela de piscine foarte bine realizate, unde sa te relaxezi in conditii civilizate. Sau poate exista asa ceva, nu neg, doar ca nu sunt suficient de promovate. De altfel, asta este marea problema a firmelor de aici, publicitatea, pentru ca nu stiu sa se arate publicului, clientilor. De exemplu, firma noastra nu prea este cunoscuta, mai ales in rândul studentilor de la Universitate carora, de regula, ne adresam. Nici macar ei nu stiu de existenta noastra, desi, de doi-trei ani, este cea mai importanta firma in domeniul IT din zona. La fel si cu celelalte afaceri – restaurante, locuri de distractie etc. – nu sunt promovate, si lumea, normal, nu are de unde sa le stie.
“Luam de la români, mai ales, simplitatea, modestia si cheful de viata”
– Despre politica din România ce parere aveti sau nu va intereseaza?
– Abia in ultimii doi ani am inceput sa fiu mai in tema cu viata politica de aici, sa stiu cam ce partide se invârt in zona asta. Incerc sa fiu cât de cât la curent cu ce se intâmpla in politica din România, dar e complicat, sunt o gramada de schimbari tot timpul, ca si in Belgia, de altfel, unde avem conflicte intre flamanzi si belgieni, nationalism, separatism etc. Nu am fost implicat deloc in politica si de aceea nu am o idee foarte corecta despre politica locala. Stiu doar ca pesedintele României este d-l Basescu.
– Aveti doi copii. Sunt curios sa aflu cum o sa-i educati – in spiritul local, românesc sau in cel flamand.
– Da, am doi baieti: Erin Alexandru de 4 ani jumate si Robin Andreas, de un an si un pic. Cred ca o sa fie o combinatie intre valorile primite de la ai mei si cele insusite de sotia mea, câte ceva de la cele doua culturi, evident, cu acordul ambilor parinti. Probabil ca vor mai fi câteva incompatibilitatI culturale, dar o sa facem compromisuri care sa duca pâna la urma la ceva bun. O sa luam mai mult de la români, mai ales simplitatea, modestia si cheful de viata. Bine, si eu am fost crescut in aceeasi maniera, cu modestie, parintii mei nu au fost nici ei bogati, iar tot ce am realizat a fost prin forte proprii. Deocamdata, copiii mei nu au inceput sa invete limba flamada sau olandeza, pentru ca, in ultimii doi ani, am cam fost plecat mai mult in Belgia.
– A fost greu sa invatati limba româna?
– Nu, deloc, pentru ca noi de mici vorbim trei limbi, pe care le invatam deja din scoala: olandeza, franceza si germana. Mai vine engleza, obligatoriu, si deja avem patru limbi la baza. Or, ajutat de combinatia dintre cele patru limbi, mi-a fost destul de usor sa invat româna. Chiar m-am focusat foarte mult sa invat limba româna, pentru ca am inteles de la inceput ca asta este foarte important pentru Bacau. In Bucuresti, de exemplu, am cunoscut foarte multi belgieni care stau acolo si care mi-au zis ca se descurca foarte bine cu engleza. In Bacau, daca merg sa cumpar o pâine vorbind in engleza, nu cred ca am sa ma intorc acasa cu asa ceva. Mda, poate, conjugarea verbelor mi s-a parut ceva mai complicat.
“Ma bucur când vad ca tineretul isi respecta trecutul, traditiile”
– Vorbiti destul de bine in româna, desi nu pot sa nu observ puternicul accent moldovenesc.
– Da, de la sotia mea, cred, ea fiind din Bucovina, cum v-am zis. Dar, am inceput, din acest an, sa umblu mai mult prin Bucuresti si…si (se corecteaza imediat râzând n.r.) acolo mi s-a zis ca vorbesc cu accent moldovenesc. Dar, asta este!, am venit prima data in zona asta, chiar mai sus, in Bucovina, si este firesc sa deprind accentul regiunii. Nu imi este rusine deloc de accentul moldovenesc, sa stiti. In plus, la anul, cred, copilul meu va merge la scoala si am sa fiu mai atent la ce va invata el acolo, eventual, sa incerc sa-mi mai schimb un pic accentul.
– Ce poet sau om de litere român va place mai mult?
– Spre rusinea mea, nu am reusit sa citesc ceva din literatura româna. Am vizitat foarte multe locuri absolut minunate din România, am fost la Peles, la manastririle din Bucovia, peste tot, dar din literatura româna nu stiu mai nimic. Stiu ca sunteti foarte mândri de oamenii de cultura români, cum ar fi Eminescu, Vasile Alecsandri…
– Si George Bacovia, poetul simbolist local, unul dintre cei mai reprezentativi exponenti ai poeziei române moderne, nascut in Bacau. Macar, din bucataria româneasca va place ceva?
– Sarmalele, e clar, dar si salata boef, nu stiu daca e chiar de aici, dar imi place. Imi mai plac brânzeturile si vinurile de aici, am vazut chiar niste magazine in Belgia care fac importuri de vinuri din România. Am inteles ca si chinezii sunt interesati de aceste bauturi din România, pentru ca sunt foarte bune.
– Probabil ca deja ati aflat ca, in aceasta perioada din an, românii au niste sarbatori foarte frumoase, specifice zonei, mai ales in Bucovina, de unde este sotia dvs., traditii pe care nu le gasiti in alta zona de pe glob. Va plac?
– Foarte mult. Prima data când le-am vazut am avut impresia ca este ceva ca un carnaval. Este o dovada ca se respecta traditiile. Chiar si de cei tineri si ma bucur foarte mult când vad ca tineretul isi respecta trecutul, traditiile. Si noi incercam sa respectam aceste traditii, nu vom fi in Bacau, insa la Câmpulung Modovenesc sigur. Mi-a placut si masa de Craciun, orezul care se arunca de catre copiii care vin cu sorcova. Si ouale incondeiate de Paste imi plac.
– Daca ar fi sa va retrageti definitiv acasa, in Belgia, ce ati lua cu dvs din România?
– Nu cred ca ma pot gândi la ceva material. Sigur as lua din modestia de aici. Si as mai lua din felul deschis, foarte sociabil al românului, poate scapam si noi putin de regulile de acolo vizavi de vizite, de intâlniri, cu programari etc
– La final, ce va doriti de la anul care vine, de la Mos Craciun si mai ales de ziua dvs. de nastere, pe care o aniversati zilele acestea?
– Sanatate, in primul rând, liniste in suflet, ca sa putem sa ne facem treaba cu spor si cu placere, sa pot sa continui cu firmele din Bacau. Stiu ca este criza financiara, am inceput sa simtim si noi asta. Insa, sper sa ne extindem firma, sa atragem angajati cu potential, care sa se poata mândri cu salarii mult peste media din Bacau. De aceea, imi doresc sa avem mai mult succes printre studentii de aici, sa-i pot convinge sa lucreze la noi ca programatori.
Nascut in 10/12/1979 – Belgia
Vorbitor de olandeza, engleza, româna, franceza, germana
1997 – 2001: Universitatea Gent (Belgia), licentiat in Informatica
2001 – 2002: Consultant IT la Passage ICT
2002 – 2004:Teamleader Data Center Technologies – Belgia
2004 – 2007: Consultant IT independent
2005: prima vizita in România
2007: Casatoria cu Loredana in Câmpulung Moldovenesc
2008: Mutarea din Belgia in Bacau
2009: S-a nascut primul fiu, Erin Alexandru
2009: Infiintarea ISS-Consult SRL Bacau, profilata pe realizarea soft-ului la comanda pentru Europa de Vest
2011: Infiintarea ISS-Workforce SRL, nearshoring
2012: S-a nascut al doilea fiu, Robin Andreas
2013: Infiintarea 4CLOUD SRL (firma care ofera solutii de cloud privat) si ISSCO Holding SRL (furnizor IT Solution Provider pentru piata din România)
