În noaptea de sâmbătă spre duminică, 26 spre 27 octombrie, România va trece oficial la ora de iarnă. Astfel, ora 4:00 dimineața va deveni ora 3:00, oferind o oră suplimentară de somn celor care se află pe teritoriul României. Această modificare marchează revenirea la Timpul Europei Orientale (EET), care se va păstra până la următoarea trecere la ora de vară, în luna martie a anului viitor.
Motivele trecerii la ora de iarnă
Adoptarea acestui sistem de schimbare a orei, implementat inițial în Europa în timpul Primului Război Mondial, a avut ca scop economisirea energiei electrice prin alinierea programului de activități zilnice cu orele de lumină naturală. În trecut, această măsură era justificată de necesitatea de a reduce consumul de energie, în special în perioada de iarnă, când zilele sunt mai scurte și nevoia de iluminat artificial crește. Deși avansul tehnologic și optimizarea resurselor de energie fac ca impactul să fie mai puțin semnificativ astăzi, multe țări continuă să aplice această măsură pentru a beneficia de ore suplimentare de lumină pe parcursul zilelor de vară.
Controverse și discuții internaționale
De-a lungul anilor, trecerea la ora de vară și revenirea la ora de iarnă au fost subiecte de dezbateri intense în Uniunea Europeană, dar și în alte țări. În 2018, Parlamentul European a votat pentru eliminarea schimbării sezoniere a orei, oferind statelor membre opțiunea de a alege permanent ora de vară sau ora de iarnă. Cu toate acestea, din cauza complexității implementării unei astfel de schimbări și a lipsei unui acord general între țările europene, decizia finală a fost amânată. Țări precum Islanda, Belarus și Rusia au renunțat deja la schimbarea sezonieră a orei, iar în România subiectul a fost intens dezbătut, mulți considerând că alternarea orelor ar trebui eliminată.
Impactul asupra organismului
Schimbarea orei poate afecta organismul uman mai mult decât ar putea părea la prima vedere. Ceasul intern al corpului, cunoscut și sub denumirea de ritm circadian, reglează procese esențiale precum somnul, veghea, și metabolismul. Orice perturbare a acestui ciclu, fie ea și de o oră, poate cauza probleme de adaptare, oboseală sau somn neliniștit, mai ales la copii și persoanele în vârstă. Potrivit cercetătorilor, reacțiile organismului la schimbarea orei variază, dar mulți oameni se confruntă cu dificultăți de concentrare și o scădere temporară a eficienței în activitățile zilnice. Specialiștii recomandă adaptarea treptată a programului de somn în zilele de dinaintea schimbării, pentru a reduce impactul asupra organismului.
În pofida acestor provocări, trecerea la ora de iarnă continuă să fie aplicată în România, chiar dacă, în timp, se va ajunge poate la o soluție stabilă, care să elimine necesitatea acestor ajustări bianuale ale ceasurilor.
