România înregistrează cea mai mare proporție de tineri NEET (care nu sunt ocupați, în educație sau formare) din Uniunea Europeană, conform datelor publicate vineri de Eurostat. În anul 2022, 19,8% dintre tinerii români cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani se încadrau în această categorie. Aceasta reprezintă o creștere de 0,5 puncte procentuale față de 2012.
Pe de altă parte, Țările de Jos au înregistrat cea mai mică proporție de tineri NEET în UE, cu doar 4,2% dintre aceștia nefiind ocupați, în educație sau formare. Aceste cifre evidențiază discrepanțe semnificative între statele membre ale Uniunii Europene în ceea ce privește situația tinerilor NEET.
În ansamblu, în 2022, aproximativ o treime dintre statele membre ale UE nu au atins ținta propusă pentru 2030, care este de o proporție de 9% NEET. Printre aceste state se numără Țările de Jos, Suedia, Malta, Luxemburg, Danemarca, Portugalia, Slovenia, Germania și Irlanda.
Datele publicate de Eurostat mai arată că există diferențe semnificative între proporția de tineri și tinere NEET. În UE, în 2022, 13,1% dintre fetele cu vârsta cuprinsă între 15 și 29 de ani se încadrau în categoria NEET, în timp ce pentru băieți această proporție era de 10,5%. Țările de Jos au prezentat cea mai mică proporție de NEET atât în rândul tinerilor (3,8%), cât și în rândul fetelor (4,6%).
În contrast, Italia a înregistrat cea mai mare proporție de tineri NEET (17,7%), în timp ce România a înregistrat cea mai mare proporție de fete NEET (25,4%).
În ceea ce privește evoluția în ultimul deceniu, se observă o scădere a proporției de tineri NEET în UE cu 4,3 puncte procentuale, de la 16% în 2012 la 11,7% în 2022. Cele mai semnificative reduceri au fost înregistrate în Irlanda (minus 12,9 puncte procentuale), Grecia (minus 11,4 puncte procentuale), Bulgaria (minus 9,6 puncte procentuale) și Spania (minus 9,5 puncte procentuale).
Cu toate acestea, Austria și România au înregistrat creșteri în proporția de tineri NEET în perioada 2012-2022, Austria înregistrând o creștere de 0,9 puncte procentuale, iar România înregistrând o creștere de 0,5 puncte procentuale.
