România se află într-un an crucial pentru consolidarea stabilității economice, dar eforturile de a restabili încrederea investitorilor și de a reduce deficitul bugetar, care este cel mai ridicat din Uniunea Europeană, sunt amenințate de incertitudini politice și riscuri economice. Analizele recente arată că țara se află într-un punct critic, cu perspective negative din partea agențiilor de evaluare financiară și cu o posibilă pierdere a statutului ‘investment-grade’, esențial pentru atragerea de capital extern.
Unul dintre factorii care îngreunează elaborarea unui plan de reducere credibilă a deficitului bugetar de 7% din PIB sunt alegerile prezidențiale programate pentru luna mai. Această instabilitate politică face dificile discuțiile și implementarea unor măsuri fiscale consistente.
În acest context, România intenționează să obțină 13 miliarde de euro prin emisiuni de obligațiuni internaționale, o sumă considerabilă pentru o economie emergentă. Cu toate acestea, agențiile de evaluare financiară, precum Fitch și S&P Global, au semnalat riscuri semnificative de scădere a ratingului, iar o revizuire negativă a calificativului ar putea crește costurile de împrumut ale țării, afectând capacitatea sa de a finanța proiecte de infrastructură și dezvoltare pe termen lung.
Un raport din 2016 al Băncii Mondiale avertizează că pierderea calificativului ‘investment-grade’ ar putea genera o creștere semnificativă a costurilor de împrumut pe termen scurt, ceea ce ar pune o presiune suplimentară pe bugetul țării. Chiar dacă datoria publică a României este sub media Uniunii Europene, înregistrând o creștere rapidă a împrumuturilor din 2019 încoace, investitorii încep să își piardă încrederea în stabilitatea fiscală a țării.
În această perioadă tensionată, ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, a exprimat speranța că măsurile propuse în Bugetul pentru 2025 vor contribui la restabilirea credibilității fiscale, fără a impune creșteri semnificative de taxe, o opțiune delicată în contextul sensibilității politice. De asemenea, România își propune să reducă deficitul bugetar la 2,5% până în 2031, un obiectiv aprobat recent de Bruxelles, dar care va necesita eforturi susținute.
Însă, termenii politici și economici sunt extrem de complecși. România a pierdut oportunitatea de a emite obligațiuni în perioada de volatilitate a piețelor financiare de la sfârșitul anului 2022 și se confruntă deja cu costuri de împrumut mai mari. De asemenea, întârzierea aprobării Bugetului pentru 2025, cel mai probabil până în luna februarie, a creat un climat de incertitudine care îngreunează intrarea țării pe piețele internaționale de capital.
În plus, randamentele obligațiunilor guvernamentale pe zece ani ale României au crescut semnificativ, atingând cel mai ridicat nivel din ultimii doi ani, de peste 8%, mult peste cel al altor economii emergente, precum Ungaria. Aceste creșteri de randamente reflectă teama investitorilor că România nu va reuși să implementeze măsurile necesare pentru reducerea deficitului și stabilizarea economiei.
Pe lângă provocările interne, România trebuie să facă față și presiunilor externe legate de stabilitatea politică și de percepția investitorilor. Astfel, orice slăbire a coeziunii politice și economice riscă să agraveze perspectivele economice ale țării, în special în contextul alegerilor prezidențiale și al presiunilor externe. În acest moment, totul depinde de măsurile pe care autoritățile române le vor adopta pentru a redresa deficitul bugetar și a restabili încrederea piețelor financiare internaționale.
