Conform datelor recente publicate de Eurostat, România se situează în partea superioară a clasamentului în ceea ce privește raportul elevi-profesori în educația primară și secundară superioară. În 2022, raportul mediu la nivelul Uniunii Europene a fost de 12,1 elevi per profesor. Totuși, România se află peste acest nivel, cu unul dintre cele mai ridicate rapoarte din Europa.
În comparație cu alte state membre ale UE, raportul din România este de 14,1 elevi per profesor, ceea ce plasează țara noastră printre țările cu cea mai mare densitate a elevilor per cadru didactic. Doar Slovacia (14,2), Franța (15,0) și Olanda (16,0) au un raport mai mare decât România.
Țările cu cele mai scăzute rapoarte elevi-profesori
La polul opus, Grecia (8,3), Luxemburg (8,5) și Malta (8,7) se numără printre țările cu cele mai favorabile rapoarte, oferind un mediu educațional cu mai puțini elevi per profesor. Grecia, de exemplu, se confruntă cu o distribuție geografică atipică, unde numeroase insule mici și sate izolate necesită prezența multor școli cu un număr redus de elevi, ceea ce explică acest raport scăzut.
În general, raportul elevi-profesori este un indicator important al calității învățământului. Un număr mai mic de elevi per profesor poate îmbunătăți interacțiunea dintre aceștia și poate oferi un mediu de învățare mai personalizat. De aceea, țările cu raporturi mai scăzute, precum Grecia și Luxemburg, sunt deseori văzute ca exemple de bună practică în acest sens.
Contextul european
La nivel european, media raportului este de 12,1, însă există variații semnificative între statele membre. În țările cu populații mai dispersate sau unde infrastructura educațională este mai concentrată în zone urbane, raportul tinde să fie mai mare. Astfel, țări precum Olanda și Franța, unde școlile din mediul urban găzduiesc un număr mare de elevi, au raporturi mai ridicate, ceea ce reflectă realitățile lor demografice și geografice.
Pe de altă parte, țările mici sau cele cu o populație dispersată, precum Grecia sau Luxemburg, au avantajul de a putea menține raporturi mai scăzute, fapt ce poate contribui la o calitate superioară a educației în multe cazuri.
În concluzie, în timp ce România se confruntă cu un raport relativ ridicat al elevilor per profesor, această situație reflectă în parte realitățile structurale ale sistemului educațional național. Comparativ cu media europeană și cu exemplele de succes din alte state, există oportunități pentru îmbunătățirea acestui indicator prin reforme care să vizeze o mai bună distribuție a resurselor și o îmbunătățire a condițiilor de lucru pentru cadrele didactice.
