Sens unic – legenda
Trecerea meteorică prin viaţă a adolescentului chinez (2002-2019) a produs fiori şi a generat interpretări diverse. Ceea ce este cert este că Yuguo Yin s-a îndrăgostit pătimaş de România şi că şi-a pus în mişcare toată energia pentru a împlini cerinţa primordială – asimilarea limbii române.
Parcurs al excelenţei
Primii paşi în relaţia cu limba ţării-ţintă au fost făcuţi în camera de lucru din China, unde internetul i-a mijlocit cunoaşterea generală a structurii limbilor romanice şi, în particular, a românei. „Idealul vieţii lui era să cerceteze limba, cultura şi literatura română”, ne-au spus părinţii tânărului, într-o vizită pe care au făcut-o la Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău marţi, 5 febr. a.c. O realizase la nivelul excelenţei până la data de 15 ianuarie, când a susţinut colocviul la disciplina Curs practic de limba română, cu două subdomenii: Fonetică, vocabular şi structuri gramaticale, respectiv Comunicare orală şi scrisă.
Profesorii (Luminiţa Drugă, Mihaela Hriban, Petronela Savin şi Ioan Dănilă), care l-au examinat de Ziua Culturii Naţionale şi a naşterii lui Mihai Eminescu, i-au acordat primele note de zece, de-a dreptul entuziasmaţi de performanţa ca în trei luni să depăşească stadiul unei simple familiarizări cu noua limbă. Pentru Yuguo Yin reţeta a fost simplă: nici o absenţă la cursuri şi seminare, deschidere maximă către subiectele propuse, complianţă.
Sărbătoare in absentia
La 1 febr. a.c. a fost planificat examenul de Introducere în studiul limbii române, la anul pregătitor de limba română pentru cetăţeni străini, din cadrul Departamentului de limba şi literatura română şi ştiinţe ale comunicării (Facultatea de Litere).
Subiectele impuse de programa disciplinei au acoperit partea scrisă, dar şi cea orală a comunicării. Cursanţii au fost înştiinţaţi că examinarea lor are loc de Ziua Internaţională a Cititului Împreună. Ca atare, au primit câte un exemplar din Revista „Ateneu” (nr. 593, ianuarie 2019), unde la pagina 18 se află însemnările lui Yuguo Yin cu titlul „De 1 Decembrie, la Alba Iulia”.
După o repriză de lectură în gând a celor cinci coloane, cursanţii din Franţa şi Maroc au fost solicitaţi să citească cu voce tare un fragment de minimum zece rânduri, la alegere. Ne-am declarat mulţumiţi de corectitudine şi fluenţă, dar pentru a verifica a treia calitate – înţelegerea celor citite –, le-am cerut să relateze concis conţinutul pasajului respectiv. Rezultatele? Îmbucurătoare. A fost o probă de citit „împreună” cu autorul articolului, colegul lor până la 26 ian. a.c.
Oameni vechi?
Un comentariu a suscitat sintagma din următorul fragment: „În holul staţiei [C.F.R., din Alba Iulia] am văzut doi oameni vechi şi am încercat o discuţie cu ei”. Au zâmbit candidaţii noştri şi ne-au cerut să explicăm. Nu ne-a fost greu: ne-am dus către stilul scrierilor lui Mihail Sadoveanu, care abundă în sensuri arhaice.
Un prieten apropiat
Se numeşte „Gramatica limbii române contemporane” şi este un curs practic adresat chinezilor doritori de a ne învăţa limba. Interesant este faptul că lipsesc capitolele despre fonetică şi vocabular (e posibil să facă obiectul primei părţi a cursului). Este prezentată la început structura morfologică a cuvântului (rădăcină, prefixe/prefixoide, sufixe/sufixoide, temă, desinenţe, flexiunea externă şi [flexiunea] internă), urmată de părţile de vorbire şi de sintaxă. La rugămintea noastră, părinţii lui Yuguo au donat Bibliotecii Universităţii exemplarul respectiv. (Tatăl a notat, pe pagina de gardă, o dedicaţie, în limba chineză.)
