Într-o perioadă de volatilitate a pieței energetice, România se află într-o poziție paradoxală: deși exportă o cantitate semnificativă de gaze naturale, prețurile interne continuă să crească. Aceasta se întâmplă în contextul în care consumul de gaze naturale al statelor membre UE a scăzut în primul trimestru al anului 2024, producția rămânând constantă, cu Olanda și România asigurând peste 60% din total, conform ultimelor date ale Comisiei Europene.
Consumul și producția de gaze în UE
În primul trimestru al anului 2024, consumul de gaze naturale al UE a fost de 111 miliarde de metri cubi, marcând o scădere de 2% față de aceeași perioadă din 2023 și o creștere de 16% față de trimestrul anterior, datorită cererii sezoniere crescute, scrie e-nergia.ro. Producția internă de gaze a UE a rămas stabilă la 8 miliarde de metri cubi, aproape identică cu trimestrul precedent, dar a scăzut cu 26% comparativ cu primul trimestru din anul precedent. Țările de Jos au continuat să fie cel mai mare producător de gaze din UE, cu 2,7 miliarde de metri cubi (33%), urmate de România cu 2,4 miliarde de metri cubi (29%) și Germania cu 1 miliard de metri cubi (1%).
Nivelul de umplere a depozitelor de gaze
Rata de umplere a depozitelor de gaze în UE a scăzut la 68% în medie trimestrială, comparativ cu 95% la sfârșitul trimestrului anterior, corespunzând extracțiilor din sezonul de iarnă. Cu toate acestea, rata de umplere a depozitelor a fost cu un punct procentual mai mare față de aceeași perioadă a anului trecut, reflectând o menținere a stocurilor peste medie în comparație cu nivelurile istorice.
Importurile de gaze în UE
Importurile de gaze ale UE au totalizat 70 miliarde de metri cubi, în scădere cu 5% față de trimestrul anterior și cu 1% față de același trimestru din anul precedent. Gazele importate prin conducte au constituit 59% din total (41 miliarde de metri cubi), în timp ce livrările de LNG au reprezentat 41% (29 miliarde de metri cubi).
Norvegia a rămas cel mai mare exportator de gaze către UE prin conducte, cu o cotă de 54%, urmată de Africa de Nord (18%), Rusia (17%) și Azerbaidjan (7%). Importurile totale de LNG ale UE au scăzut cu 5% față de trimestrul anterior și cu 6% față de aceeași perioadă a anului trecut. Franța a fost cel mai mare importator de LNG din UE, urmată de Spania și Țările de Jos.
România: Un producător cheie de gaze
În ciuda faptului că România este al doilea cel mai mare producător de gaze naturale din UE, cu o producție de 2,4 miliarde de metri cubi în primul trimestru al anului 2024, prețurile interne pentru consumatori continuă să crească. Acest lucru ridică întrebări privind gestionarea resurselor și strategia de export a țării.
De asemenea, gazul rusesc continuă să joace un rol semnificativ în piața europeană, reprezentând 19% din importurile totale de gaze ale UE, o creștere de 2 puncte procentuale față de trimestrul anterior.
Perspective viitoare
Începând cu 2027, România este așteptată să devină cel mai mare producător de gaze din UE, odată cu lansarea producției din proiectul Neptun Deep din Marea Neagră. Această dezvoltare va compensa scăderea producției din Olanda, cauzată de închiderea câmpului Groningen.
Cu toate acestea, rămâne de văzut cum va reuși România să echilibreze nevoia de exporturi cu necesitatea de a menține prețuri accesibile pentru consumatorii interni. Într-o perioadă în care volatilitatea pieței energetice este ridicată, deciziile strategice ale autorităților române vor fi cruciale pentru asigurarea securității energetice și stabilității economice a țării.
România se află într-o situație complexă în ceea ce privește gestionarea gazelor naturale, fiind un exportator semnificativ, dar confruntându-se în același timp cu creșteri de prețuri pe piața internă. Monitorizarea atentă a pieței și adaptarea strategiilor energetice vor fi esențiale pentru a naviga aceste provocări și pentru a asigura beneficii pe termen lung pentru economia națională.
Descoperă mai multe la Deșteptarea.ro
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
