România de tot hazul in statisticile europene

Unii spun ca tara noastra iese mult din tiparele normale in destul de multe privinte, ca asta-i România, ca la noi e ca la nimeni. Eu nu cred ca este chiar asa, pentru ca am vazut destule si pe la altii, chiar pe la „case mai mari“. Dar nici nu cred ca trebuie sa ignorm „domeniile“ in care excelam, fie si numai pentru mirarea pe care ne-o stânesc exemplele, pentru a nu spune ca parem astfel de tot hazul. De aceea, mai cred ca ar trebui sa ne rugam Domnului pentru mintea cea de pe urma a românului, pentru a iesi in lume cu capul sus. Mai ales, pentru ca – spune statistica europeana, conform rezultatelor pe ultimii 25 de ani – România ar fi cea mai bisericoasa tara din UE, pe primul loc la numarul de biserici pe cap de locuitor.

Si sa continuam in aceeasi nota:

Avem cea mai înapoiata tara europeana (45% dintre români n-au WC in casa, fata de 2% in Europa). 
Românii au doar jumatate din puterea de cumparare a europeanului mediu, dar isi petrec timpul liber in mall-uri si hypermarket-uri si contruiesc noi mall-uri si hypermarket-uri, in ciuda crizei economice.    
România este tara cu cea mai dura lege anti-arme din lume, singura care isi tine poporul complet dezarmat (motivând prin siguranta populatiei), dar este tara cu cea mai mare coruptie din Europa – 40% (Curtea de Conturi sustine ca din 15 miliarde de euro pe an achizitii publice, 6,2 miliarde se fura).

România este printre putinele tari care interzic complet prostitutia (pe motive de  moralitate), dar este cel mai mare exportator de prostituate din UE (peste Rusia si Ucraina), conform EU Observer.
România este tara cu cel mai mic somaj oficial din ultimii 25 de ani, in medie, dar este singura tara unde 50% dintre familii declara ca nu au niciun membru angajat; iar 25% au doar un membru angajat. 
La fel, România este printre tarile cu cei mai multi absolventi de universitate din lume, dar este tara fara nici o universitate in top 500 (sub tarile africane) si ale carei diplome nu sunt luate in seama la angajare, nicaieri in Europa.

Si ar mai fi câteva alte exemple, dar unde spatiu publicistic nu e, nimic nu e, asa ca poate vom reveni asupra lor.