Miniștrii Agriculturii din Uniunea Europeană nu au reușit luni să ajungă la un consens privind viitorul politicii agricole a blocului comunitar, în urma opoziției exprimate de România și abținerii Slovaciei. Discuțiile au avut loc la Luxemburg și au vizat convergența externă a plăților directe în cadrul Politicii Agricole Comune (PAC).
Opoziția României
România a respins textul propus, susținând că mecanismul actual de distribuire a subvențiilor agricole este nedrept față de țările mai puțin bogate, în special cele din estul Europei. În cadrul unei conferințe de presă, ministrul belgian al Agriculturii, David Clarinval, a declarat că „delegația României nu a putut susține textul”, exprimându-și astfel opoziția față de menținerea convergenței externe.
Convergența externă
Convergența externă se referă la alinierea nivelului subvențiilor agricole acordate țărilor din UE, care în prezent favorizează statele mai bogate din vestul Europei. România și Slovacia și-au exprimat nemulțumirea față de acest mecanism, dorind eliminarea rapidă a acestuia pentru a asigura un nivel de ajutor egal pentru toți agricultorii europeni.
„Delegația română și, în mai mică măsură, și delegația slovacă, au dificultăți cu menținerea convergenței externe și vor să putem elimina rapid acest mecanism de convergență externă pentru a avea un ajutor identic la nivelul tuturor agricultorilor europeni”, a explicat Clarinval.
Argumentele României și Slovaciei
România și Slovacia argumentează că actualul sistem de subvenții agricole pune în dezavantaj fermierii din estul Europei, care primesc subvenții mai mici comparativ cu omologii lor din vest. Acest dezechilibru afectează competitivitatea și dezvoltarea sectorului agricol în regiunile mai puțin bogate ale UE.
Conținutul documentului contestat
Textul propus, care a primit susținerea a 25 de state membre, subliniază importanța sectorului agricol pentru securitatea alimentară și autonomia strategică a Uniunii Europene. Documentul acoperă numeroase aspecte, de la inovare și cercetare la simplificarea procedurilor administrative, schimbarea generațională în agricultură și asigurarea unor venituri juste pentru fermieri.
„Este vorba despre un text echilibrat ce cuprinde o reflecție privind un răspuns pe termen mediu și lung la provocările cu care se confruntă sectorul agricol. Obiectivul acestor concluzii este de a propune acțiuni concrete pentru a sprijini un sector agricol puternic și competitiv”, a afirmat Clarinval.
Reacția oficialilor europeni
Ministrul belgian a evidențiat că documentul recunoaște provocările majore cu care se confruntă agricultura, inclusiv schimbările climatice, tensiunile geopolitice și rentabilitatea. Clarinval a subliniat importanța unui sistem comercial corect, deschis și bazat pe reguli, menționând că UE este un exportator net de produse agroalimentare.
Textul propune ca Comisia Europeană să actualizeze regulat evaluarea impactului acordurilor de liber schimb asupra sectorului agricol și să examineze efectul extinderii UE pentru a pregăti sectorul agricol în acest proces.
Perspective de viitor
Blocajul din partea României și abținerea Slovaciei reflectă tensiunile existente între estul și vestul Europei în ceea ce privește politica agricolă comună. Discuțiile viitoare vor trebui să abordeze aceste preocupări pentru a asigura o distribuție echitabilă a subvențiilor și pentru a promova un sector agricol sustenabil și competitiv în întreaga Uniune Europeană.
