La începutul anului acesta, în luna februarie, a fost finalizată o anchetă începută ce-i drept cu ceva timp înainte pentru fapte din 2008-2012. Cea mai mare bancă elveţiană, UBS, a fost condamnată la plata unei amenzi de 3,7 miliarde euro de către un tribunal corecţional din Paris, pentru activităţi bancare ilegale şi fraudă fiscală. Este cea mai mare amendă impusă vreodată de justiţia franceză într-un dosar de evaziune fiscală.
Coincindenţă. Vă reamintiţi scandalul de la începutul anului privind modul de calcul al ROBOR care este rata cu care o bancă este dispusă să împrumute alte bănci. Raportat la aceşti indici, stabiliţi în luna ianuarie a fiecărui an, se calculau dobânda şi preţurile serviciilor de televizune, telefonie etc. echivalate în EURO. S-a sugerat, ba chiar s-a afirmat, că băncile au manipulat indicii ROBOR, simulând o cerere pe piaţă, pentru a creşte dobânda invocând aceşti indici, artificial majoraţi. Acest demers s-a soldat cu emiterea unei Hotărâri a Senatului României Nr. 4/2019 din 11 februarie 2019 privind încuviinţarea desfăşurării unei anchete parlamentare privind o mai veche investigaţie efectuată de Consiliul Concurenţei, (prin ordinul nr. 420/2008) ce avea ca obiect, „posibila încălcare a prevederilor din Legea concurenţei nr. 21/1996, de către întreprinderile active pe piaţa serviciilor bancare şi interbancare din România”. Concluziile acestei instituţii concretizate în 2013 prin alt Ordin (260) au fost că „Băncile investigate, participante la sistemul amintit, sunt Banca Comercială Română SA, BRD – Groupe Société Générale SA , CEC Bank SA , Unicredit Ţiriac Bank SA , Banca Transilvania SA , Raiffeisen Bank SA, ING BANK N.V. Amsterdam Sucursala Bucureşti, Banca de Export Import a României EXIMBANK S.A., RBS BANK (ROMANIA) SA, Bancpost SA. În baza probelor administrate, Consiliul Concurenţei consideră că investigaţia nu a condus la descoperirea unor dovezi suficiente (sb.n) privind încălcarea Legii concurenţei, care să justifice impunere de măsuri sau sancţiuni.”
Mare respect trebuie să aibă băncile ce-şi desfăşoară activitatea pe teritoriul României faţă de clienţii din această ţară. În UE şi pe aiurea au alte conduite. Ba chiar recidivează. Revenind la cea mai mare bancă elveţiană, UBS, aceasta a mai făcut obiectul unei investigaţii cu reverberaţii publice în anul 2013. Coincidenţă. Dar atunci nu a fost sancționată pentru ca a dezvăluit existența cartelului dintre CE. Citigroup, Deutsche Bank, RBS și RP Martin, care au primit amenzi reduse datorită cooperării cu anchetatorii, pe lângă scăderea cu 10% a sancțiunilor după ce au acceptat înțelegerea propusa de Comisie.
Coincidenţă să fie că, în aceeaşi perioadă, în România băncile erau cuminţi, în timp ce în alte părţi îşi făceau de cap. Astfel Comisia Europeană (CE) a sancționat 8 bănci internaționale cu amenzi în valoare totală de 1,71 miliarde euro, pentru că au participat la activitaţi de tip cartel prin care au manipulat indicii de dobândă pe piata interbancară EURIBOR și LIBOR, la euro și yeni japonezi. Cea mai dură sancțiune vizează banca germană Deutsche Bank, amendată cu un total de 725,3 milioane euro, potrivit unui comunicat publicat de Comisia Europeană. (Hotnews a scris din februarie 2012 despre acest scandal).
Banca franceză Société Générale a fost amendată cu 445,8 milioane euro pentru participarea la activități de tip cartel în zona derivatelor financiare pe dobânzile interbancare la euro. Grupul britanic Royal Bank of Scotland, controlat de stat, a fost sancționat cu un total de 391 milioane euro, din care 131 milioane euro pentru nereguli în zona pieţei euro, respectiv 260 milioane euro pentru influenţarea dobânzilor la yeni. Băncile americane JPMorgan Chase și Citigroup au de plătit amenzi de 79,9 milioane euro, respectiv 70 milioane euro pentru manipularea dobânzilor la yeni. Joaquin Almunia, vicepreședinte CE pentru concurenta declara la acea dată: „Şocantă la scandalurile LIBOR și EURIBOR nu este doar manipularea indicilor, investigată de autorităţi din întreaga lume, ci și colaborarea între bănci care se presupune că ar fi concurente.” Ei bine, România nu făcea parte din „întreaga lume”. Cel puţin aşa spune Consiliul Concurenţei. La noi, băncile s-au comportat corect.
Senatului a considerat altfel şi a dispus anchetarea modului cum Consiliul Concurenţei şi-a făcut treaba… Au trecut cele 60 de zile prevăzute în art. 3 din Hotărârea Senatului, privind termenul de finalizare a investigaţiei, şi nimic în spaţiul public. E adevărat că PNL de curând a atacat la CCR această hotărâre care punea sub semnul dubiului onestitatea Consiliului Concurenţei. Dar asta nu împiedica ancheta. În dulcele stil românesc, toată această agitaţie se va stinge discret dacă dispare interesul electoral. Şi apoi, cum să pui la îndoială onestitatea unor bănci ca: BCR – S.A., BRD – Groupe Société Générale – S.A., UniCredit Bank – S.A., Raiffeisen Bank – S.A., ori Bancpost – S.A. declarate de BNR prin Ordinul Nr. 12 din 7 decembrie 2017 ca fiind „instituţii de importanţă sistemică”? E adevărat că în ciuda „importanţei sistemice” Bancpost a mai supravieţuit un an fiind absorbită mai apoi de o altă bancă tot de „importanţă sistemică”. Dar, până la urmă, realitatea se impune cu evidenţă, la noi, băncile stau mult mai bine…..
Jr. Adrian M. Ionescu
