Ca suntem de-a dreptul agresati de anglicisme, ca unii dintre noi, care nu au studiat nici macar o ora de engleza in gimnaziu sau in liceu, traiesc sentimente ciudate (de inferioritate, frustrare, chiar vinovatie, dar si de dispret neputincios) in contact cu romgleza nu e vreo noutate. Noi sunt insa cercetarile intreprinse de specialisti pentru a descifra macar o parte din implicatiile pe care le presupune intrarea acestei categorii de neologisme in limba romana.
Lucrarea de care ne ocupam este o teza de doctorat sustinuta de curand la Universitatea „Al.I. Cuza“ din Iasi si apartine asist.univ.dr. Mihaela Buzatu (cas., Hriban), de la Facultatea de Litere a Universitatii „Vasile Alecsandri“ din Bacau. Intr-o formula concisa, cartea a aparut la Editura PIM. Coordonatorul tezei, prof.univ.dr. Petru Zugun, redutabil specialist in lexicologie si istoria limbii romane, semneaza si „Introducerea“ tipariturii din 2011, apreciindu-i realele calitati, care o fac sa respecte „cerintele de competenta stiintifica si de originalitate impuse lucrarilor de gen“ (p. 20). La randul lor, referentii stiintifici gasesc ca Mihaela Hriban „porneste de la o bibliografie impresionanta si adopta o atitudine critica“ (Mihai-Mircea Zdrenghea), ceea ce face ca discursul ei sa „se constituie intr-un model pentru abordarea unui astfel de fenomen lexical“ (Doina Cmeciu), remarcabila fiind „complexitatea demersului“ realizat (Adrian Poruciuc).
Din cele peste o mie de anglicisme, inregistrate in „Marele dictionar de neologisme“, de Florin Marcu (2008), autoarea selecteaza o suta de lexeme, caracterizate prin frecventa ridicata, urmarindu-le conduita comunicationala in publicatii (de la „Academia Catavencu“ la „Capital“ si de la „Desteptarea“ – Bacau la „Romania literara“), carti de beletristica (de V. Alecsandri, C. Negruzzi, N. Steinhardt) ori de informare si in diverse site-uri. Scopul propus este de a cerceta „modul in care elementele de origine engleza influenteaza limba romana actuala“. Perspectiva este originala si probabil ca a provocat deja un proiect pe termen lung.
Pe baza unei grile de studiu judicios alcatuite si cu rabdarea benedictina ce o caracterizeaza, autoarea a investigat implicatiile fonetice, morfologice si semantice ale adaptarii anglicismelor in romana actuala. Impresioneaza tehnica de monografiere a unui termen, de la etimologie la corespondenta semantica si de aici la comportamentul fonetic, gramatical si frazeologic. (Implicatiile de ordin semantic sunt putine.)
Promitand o noua varianta (poate si cu indreptarea unor erori de corectura – ex.: lobby intra in categoria singularia tantum, nu pluralia tantum), Mihaela Hriban este in fericita situatie de a pasi cu drepturi depline in clasa specialistilor atat de necesari pentru monitorizarea intrarii si asimilarii avalansei de anglicisme in limba romana.
Ioan Danila
Romana de azi: Engleza in romana de azi
