Cuvinte-cheie cheia cuvintelor: poarta casei / poarta tarnii poarta maramureseana / poarta berzunteana, porta triumphalis undrea haizas cheotori icsuri / crucea Sfantului Andrei hodaitele stalpul mortilor (caracter) psihopomp salatruc
an conditiile an care abetoanele si celelalte purtatoare ale noilor tehnologii disloca vechile structuri si, odata cu acestea, tind sa ruineze valori simbolice si mitologice statuate de vreme, prin capacitatea lor de a exprima esentele unei civilizatii”, aprofesorul si pictorul Aurel Stanciu s-a simtit solidar cu aceasta cultura si a considerat o urgenta interventia sa an mersul lucrurilor” (C. Ionescu-Prut). Chiar daca adiscursul teoretic stiintific are savoarea unei povestiri” (Marilena Preda-Sanc), se remarca aexcelenta maniera de prezentare” (Zamfira Barzu), care aancearca sa puna an discutie problema morfogenezei an arta populara” (Suzana Fantanariu).
Teza de doctorat a lui Aurel Stanciu respecta principiul fundamental al unei lucrari stiintifice, sustinand o ipoteza, o derulare de argumente si o suma de concluzii prin limbajul de specialitate, concretizat an termeni. Raportata la tema, aceasta obligatie stiintifica este ilustrata initial de explicitarea sintagmelor cu elementul constitutiv apoarta”. Aceasta, atrecuta sau doar privita”, simbolizeaza trecerea ade la profan la sacru” (Jean Chevalier, Alain Gheerbrant, aDictionar de simboluri”) ea avegheaza la casatorie si sub poarta mortul e dus solemn spre lacasul de veci” (M. Eliade). aPoarta casei” este cea mai raspandita sintagma, dar a existat pana nu de mult si apoarta tarnii”, cu o valoare sociala majora: delimita teritoriul unei asezari.
aPoarta maramureseana” este cea mai cunoscuta expresie a arhitecturii populare la noi. Dezvoltata ca instrument de fixare a prestigiului unei persoane sau familii, si-a depasit functia directa, cea utilitara, capatand o functie sociala. Din dorinta de a se delimita de constructii similare si deci pentru a identifica cu precizie proprietarul, s-a ajuns la constructii complexe, monumentale, bogat ornamentate. S-a antarit astfel functia artistica, combinata an timp cu cea mistica. Portile din Berzunti (Bacau), alaturi de cele din Casin, Oituz s.a., sunt un exemplu de performanta artistica. aViata lor se masoara an generatii, iar realizarea artistica tine de varsta maturitatii” (Paul Petrescu, aPortile din Berzunti”). Din pacate, aviitorul lor este sigur un sfarsit apropiat” (Aurel Stanciu).
Arcul de Triumf, emblema a Bucurestiului, este copia a ceea ce romanii numeau aporta triumphalis”, ca loc pe sub care se trecea – o singura data! -, pentru a omagia eroii. Elementul care uneste stalpii, an acest caz, simbolizeaza un asarcofag aerian”, rudiment al aanmormantarilor suspendate”, din vechile timpuri. Pana si aPoarta sarutului” a lui C. Brancusi trebuie citita an aceasta cheie.
Constructia arhitectonica taraneasca prezinta componente specifice, unele absente din DEX. De exemplu, aundreaua” este prezentata doar ca varianta pentru aandrea” (ac mare si gros), cu et. nec., an timp ce MDA ai acorda nu mai putin de 17 sensuri, antre care doua privesc arhitectura populara: a1. Unealta sau lemn, lung si subtire, ascutit la un capat si lat la celalalt, pentru perforat talpa etc.” a15. Fiecare dintre cele doua bucati de lemn ce fixeaza corlata de grinda casei”. Cuvantul apare prima oara an aBiblia” de la 1688.
aCheotorile”, semnalate tot an 1688, din lat. aclautoria”, anseamna acrestatura antr-o bucata de lemn, an care se ambina alta bucata”, dar si alocul unde se unesc capriorii unei case” (MDA).
aHaizasul” (var. ahaizas”), din magh. ahajzas”, este aacoperisul unei constructii rustice” si apare consemnat prima oara an aLexiconul tehnic roman” (1949 s.u.).
O rasturnare spectaculoasa aduce Aurel Stanciu an acceptia aparent banalelor aicsuri” sau aori”, motive decorative numite astfel antr-o vreme cand limbajul religios era pus la index. an fapt, este motivul acrucii Sfantului Andrei”, dat fiind contextul sacru an care este plasat ansamblul compozitional al portilor taranesti. Nu departe de aceasta se afla noua explicatie data motivului funiei, an paralel cu motivul sarpelui, la aceleasi porti.
aHodaita” (cu accent pe aa”), de la ahodaie”, cu sufixul a-ita”, este aroata umpluta cu un manunchi de paie sau de nuiele, careia i se da foc pe un deal deasupra satului, an seara lasatului secului de branza”. La plural, sunt desemnate asarbatorile populare la care se aprind focuri” (MDA).
aStalpul mortilor” este un amonument funerar (provizoriu) din lemn sau din piatra, an forma de cruce sau cu o cruce an varf, care se asaza la capul mortului” (MDA), iar a(caracterul) psihopomp” se refera la conducerea sufletului mortului si deriva din gr. psihe asuflet” si pompos acalauza” (DEXI, 2007).
Interesanta este etimologia propusa de Aurel Stanciu pentru asalatruc” (absent din DEX si DEXI): aloc unde se da oilor sa linga sare” (an MDA, apare ca regionalism pentru acotitura a unui drum”).
[ad#stire] antreaga teza a profesorului si pictorului bacauan este credibila an demonstratii si ilustrari, macar daca amintim ca an anii „80 a organizat o expeditie pioniereasca aPe urmele Mioritei”, an Muntii Apuseni, iar din 2005 ancoace, participa ca lector asociat la taberele de cercetare stiintifica initiate de Facultatea de Litere a Universitatii din Bacau, sub genericul aGlasul locului”.
Ioan Danila
