Sunt convins că pe mulți dintre dumneavoastră cei care comunicați pe rețele sociale, mai ales pe WhatsApp, sunteți „bombardați” cu știri ciudate (pentru a nu spune dubioase). Adică dintre acelea care par extrase din cutia cu celebrele fake news-uri, știri false, chiar intenționat falsificate și de care ar trebui să ne ferim.
A ne feri e doar un fel de a spune, pentru că jungla de informații în care trăim astăzi ne afectează volens nolens. Să zicem că noi am cam învățat să distingem fake news-urile, dar ce ne facem cu avalanșa de mesaje chiar de la unii despre care credem că au și ceva „ștaif intelectual”?
Să nu le luăm în seamă! – ar fi cel mai simplu răspuns. Eu mă întreb, însă, dacă e suficientă doar această variantă simplă. Sau ar trebui să deschidem dialoguri cu expeditorii news-urilor tocmai pe tema fake-ului. Ar fi, însă, destulă pierdere de timp, destule contraziceri care poate tot nu ar duce la nimic. Ba, te poți alege și cu niscaiva dispreț, cum că nu prea te pricepi la a vedea adevăruri ascunse, că ești cam naiv adică.
Se spune că fenomenul „fake news” este la fel de vechi precum știrile, dar altădată se numea ceva mai omenește (pentru a nu spune „mai românește”!): zvonistică, diversiune, dezinformare, propagandă. Dezvoltarea tehnologiei informației a schimbat mereu aspectele, iar accesul facil la mijloacele de comunicare precum cele de astăzi face „jurnaliști” (mai degrabă zvonnaci) din oricine.
Că se scriu multe prostii și se fac publice e una, dar că tu „pui botul” la astfel de „informații” e altceva. Și cazi ușor rob la… fake-news-iști, fie ei conștienți de ceea ce fac, fie sunt chiar rău-intenționați.
