După numărarea a peste 30% din secțiile de votare din țară, datele provizorii sugerează o realitate electorală diferită față de prognoza Exit Poll. Ion-Marcel Ciolacu continuă să fie în frunte, dar scorurile celorlalți candidați indică o redistribuire semnificativă a preferințelor electorale.
Rezultatele provizorii (după numărarea a 30% din secții):
- Ion-Marcel Ciolacu – 364.270 voturi (23,5%)
Liderul PSD își menține poziția de top, însă cu un avans mai mic față de prognoza inițială. - Călin Georgescu – 329.560 voturi (21,26%)
Pe locul secund, candidatul cu orientare independentă adună un sprijin semnificativ, depășind scorul estimat anterior. - George-Nicolae Simion – 243.644 voturi (15,72%)
Liderul AUR înregistrează o scădere față de rezultatele estimate de Exit Poll, fiind devansat de Călin Georgescu. - Elena-Valerica Lasconi – 176.077 voturi (11,36%)
Fosta jurnalistă și primar intră în cursă cu un rezultat promițător, dar sub locul secund indicat în Exit Poll. - Nicolae-Ionel Ciucă – 158.473 voturi (10,22%)
Fostul premier obține un scor modest, sub așteptările multor analiști. - Hunor Kelemen – 148.575 voturi (9,58%)
Reprezentantul comunității maghiare se situează la un nivel constant cu rezultatele UDMR din alegerile trecute. - Mircea-Dan Geoană – 66.024 voturi (4,26%)
Diplomatul și fostul lider PSD nu reușește să câștige un sprijin larg din partea electoratului.
Candidații aflați sub pragul de 3% sunt Cristian Diaconescu (2,05%), Cristian-Vasile Terheș (0,98%), Ana Birchall (0,31%), Ludovic Orban (0,27%), Sebastian-Constantin Popescu (0,19%), Alexandra-Beatrice Bertalan-Păcuraru (0,18%) și Silviu Predoiu (0,12%).
Această discrepanță între Exit Poll și rezultatele parțiale ridică întrebări privind metodologia sondajelor și comportamentul electoratului în ziua votului. Distribuția voturilor sugerează o preferință mai mare pentru candidații independenți sau cu o agendă naționalistă, în detrimentul politicienilor din partidele tradiționale.
Pe măsură ce procesul de numărare continuă, tabloul electoral poate suferi modificări, însă rezultatele provizorii indică deja o fragmentare a opțiunilor electoratului, marcând începutul unei noi etape în politica românească.