– Teatrul, un spaţiu al cunoaşterii, al prieteniei şi al efortului creator
După cum am informat la timpul potrivit, Centrul de Cultură „George Apostu” din Bacău se află în plin proces de derulare a Rezidenţei Internaţionale de Teatru – America de-Acasă, proiect menit să pună în valoare dramaturgia românească contemporană prin intermediul unui concept cultural unic în spaţiul teatral românesc – colaborarea dintre actori şi regizori români din Cahul (Republica Moldova), Vârşeţ (Serbia), Viena, Bacău şi Bucureşti, în numele regăsirii esenţei noastre identitare prin intermediul limbii şi culturii româneşti.
Derulată în intervalul 11 noiembrie – 22 decembrie 2019, Rezidenţa Internaţională de Teatru – America de-Acasă va avea ca finalitate punerea în scenă a spectacolului cu acelaşi nume, după piesa cunoscutului dramaturg român Mircea M. Ionescu.
Într-o pauză la una dintre repetiţii, am dorit să aflu de la actori, de la regizor, impresiile lor, cum se derulează proiectul, semnificaţiile şi modul de lucru.
„Dincolo de etapele premergătoare montării spectacolului «America de-Acasă», dincolo de decor, de scenografie, de efortul creator şi tensiunea din timpul orelor de repetiţii, dincolo de toate elementele specifice unei veritabile Şcoli internaţionale de teatru, Rezidenţa derulată în cadrul Centrului de Cultură «George Apostu» este şi un spaţiu al legăturilor sufleteşti, al prieteniei, al promovării limbi române, valorilor cultural-istorice ale oraşului şi judeţului Bacău.”
Geo Popa, director al Centrului de Cultură “George Apostu”
“Românul este roman, oriunde ar trăi”
Într-o pauză la una dintre repetiţii, am dorit să aflu de la actorii din proiect impresiile lor, cum se derulează proiectul, semnificaţiile şi modul de lucru.
„Reprezint Teatrul «Bogdan Petriceicu Haşdeu», din Cahul, Republica Moldova. Suntem doi colegi veniţi încoace, în Bacău. Am auzit noutatea, o adevărată noutate, deoarece nu am practicat asemenea colaborări, am mai fost în diferite oraşe din România cu diferite spectacole, dar au fost doar de scurtă durată, un spectacol şi în aceeaşi zi ne întorceam acasă. Uite că aici stăm o lună şi deja ne e dor să ne întoarcem acasă. Nu am avut şi nu avem probleme, nici de limbă, deoarece toţi vorbim limba română, bineînţeles fiecare cu accentual şi specificul ei. E totuşi ceva nou pentru noi, aici se vorbeşte o limbă literară, mai curată, însă ne place textul, încercăm să ne integrăm în atmosfera şi spiritual lui. Nu sunt mari diferenţe între noi, românul este roman şi atâta, oriunde ar trăi. Avem o mare responsabilitate, este dublă, triplă, vom apărea în faţa publicului, eu trebuie să dau tonalitatea spectacolului, depinde de mine, de aceea port o îngrijorare. Sper să fac faţă. Mulţumesc regizorului, colegilor din Serbia, din România pentru că m-au acceptat şi m-au ajutat. Vă aştept la spectacol.”
Oleg Căşuneanu, actor, Teatrul „Bogdan Petriceicu Haşdeu” – Cahul, Republica Moldova
Între actorii implicaţi în acest proiect, amintim aici pe Oleg Căşuneanu şi Tudor Andriuţă – artist emerit (Cahul), Ionel Cugia (Vârşeţ), Claudia Motea (Bucureşti), Gheorghe Vlăduţ Gavriş, Claudia Motea (România), Matei Bogdan (Bacău), dar şi Eliza Noemi Judeu, Florina Găzdaru, Bogdan Buzdugan, Dumitru Rusu (Bacău, România), la care se adaugă un grup de elevi ai C.N. „George Apostu”. Scenografia şi costumele aparţin Sofijei Lučić, Teatrul Naţional „Sterija” din Vârşeţ, coregrafia – Simona Baicu, Andreea Simon – conducerea muzicală.
“Avem posibilitatea să facem limba română o limbă internaţională”
„Nu este o noutate absolută ceea ce se petrece în această rezidenţă din Bacău, în Occident, mai ales în Germania, prin anii ’60, s-au montat spectacole cu actori din diferite ţări, fiecare vorbeşte în limba lui, este ceva extraordinar, chiar dacă nu cunoşti limba, actorii au capacitatea şi talentul de a se face înţeleşi, eu să înţeleg cu inima, cu sufletul, poate mai mult decât cu mintea. La Bremen, a jucat într-un asemenea spectacol şi un actor roman, a vorbit în limba română.
La noi, în proiectul «America de-Acasă», întâlnirea mai multor actori, din diferite spaţii europene, are o altă conotaţie. Noi încercăm într-un moment special, în anul 2019, să adunăm români din diferite zone geografice care nu mai aparţin spaţiului geo-politic al României de astăzi, dar, în care se vorbeşte încă limba română. Încercăm să-i adunăm şi să arătăm că limba română poate să fie consolidată, ea poate să fie în continuare un vehicul foarte bun de comunicare, iar ceea ce este special în acest an, în care eu vreau să pun accentul este faptul că, odată cu naşterea unei Românii, mă refer la România care s-a născut în afara graniţelor României, gândiţi-vă că este oficial vorba de şase milioane de oameni, vă daţi seama că cifrele reale sunt cu mult mai mari, ar fi de 8-10 milioane, nu-i puţin lucru. Şi noi am creat o Românie foarte puternică, este puternică din punct de vedere financiar, ştiţi foarte bine câţi bani se trimit în România, puternică şi ca împărţire, Italia, cu peste un million, Germania, Spania, Anglia, să nu uităm Irlanda, Portugalia, Suedia, Elveţia, Olanda, dar şi Australia, America. Se vorbeşte peste tot limba română, se comunică în limba română, acest lucru este extraordinar. S-a întâmplat în doar 30 de ani, iată că acum noi avem posibilitatea să facem limba română o limbă internaţională. Poate este un vis, mai adăugaţi că într-o milionime de secundă intrăm în legătură unii cu alţii, vedeţi ce plasă am aruncat noi peste lumea întreagă.
Este posibil ca românii din ţară, bănuiesc doar, să nu conştientizeze acest lucru, nu-l simt.
Eu sunt austriac de origine română, am montat cu ani în urmă câteva piese pe scena băcăuană. Aici, actorii din Serbia, Republica Moldova, România, din Austria au receptat rapid mesajul piesei, nu am avut nicio problemă, vorbim limba română curent, chiar dacă sunt diferenţe de la o regine la alta, acestea nu fac decât să ne potenţeze, să ne îmbogăţească, ei vin cu particularităţile lor, noi suntem cu ale noastre. Această rezidenţă a fost o idee admirabilă a lui Geo Popa, tot respectul şi un mare Bravo!, iar eu ca fost băcăuan nu pot decât să mă bucur şi să mă mândresc de oraşul de unde am plecat: iată, aici, se întâmplă un eveniment cultural unic în România. Se ştie acest lucru? Ar fi bine să se ştie, să se ia aminte şi să se multiplice asemenea rezidenţe, ele nu aduc decât lucruri bune, dacă ne aducem între noi, dacă ne găsim, căpătăm forţă, putere, combustibil pentru munca noastră spirituală pe mai departe. Proiectul are două părţi, cea din Bacău, care este cu pregătirea lui, cu prezentarea lui, şi partea a doua, cea de mobilitate, care nu se opreşte doar la Republica Moldova, Serbia, ci, noi avem de gând să ducem acest spectacol cam oriunde se vorbeşte româneşte. Şi vreau să mai spun ceva foarte important: noi, cei din noua Românie, aşa cum o denumesc eu, nu trebuie să uităm limba română, nu trebuie să unităm arhetipul de gândire românesc, tradiţiile noastre, algoritmul de gândire românesc, care este specific, pentru că a doua, a treia generaţie se integrează mai abitir în ţările pe care le-au ales şi există pericolul ca limba română să dispară sau să se «subţieze». Să ştiţi că noi între noi o susţinem acolo, fiecare în ţara unde locuieşte, şi dacă şi ţara mamă vrea să o facă, cu atât mai bine.”
Geirun Tino, regizor, director al Teatrului “Pygmalion”, Viena
România este, în primul rând, o stare de spirit
Astfel de punţi de legătură, trasate prin intermediul vectorului cultural-lingvistic, conţin un potenţial de conservare şi de „spiritualizare” a identităţii naţionale, într-o lume globalizată uniformizatoare, şi o capacitate insuficient valorificată de a interconecta toate comunităţile româneşti, dincolo de toate graniţele pe care istoria le-a trasat între noi. Un proiect menit să ne demonstreze că, dincolo de orice concreteţe fizică şi de imperfecţiunile ei, România este, în primul rând, o stare de spirit, care va fi conotată frumos numai prin redescoperirea tradiţiilor, culturii şi limbii române.
„Proiectul presupune o muncă, o muncă intensă. Această rezidenţă a fost pentru mine o necunoscută, însă eu, personal, mă simt onorat că mă găsesc aici împreună cu actori din Cahul, din Bacău, Bucureşti şi cu regizorul din Viena. Eu reprezint teatrul din Vârşeţ, Secţia Română, oraşul, ţara mea Serbia. Am venit cu plăcere, dar şi cu seriozitate, pentru a face un proiect foarte bun. Fiecare dintre noi doreşte, în primul rând, să facă un rol bun, astfel ca spectacolul final să fie la un nivel foarte bun. După repetiţiile de până acum, vedem deja conturul acestui spectacol, care va avea un public ales. Nu este problema limbii, toţi vorbim limba română, însă avem mici probleme, nu găsim totdeauna cuvintele potrivite, avem nevoie de unele explicaţii, noi vorbim o limbă veche, cu un anumit accent, aşa cum o vorbim noi acolo, acasă, însă cred că tocmai acestea fac farmecul spectacolului. Eu mă simt bine şi cred că mă descurc bine. Scena noastră din Vârşeţ, teatru profesionist în limba română, este destul de tânără, formată în 2003, şi am avut spectacole foarte bune, am fost la unele festivaluri unde am reprezentat demn teatrul nostru şi cred că experienţa de aici îmi va folosi şi cred că este un început al acestei colaborări, un început bun, şi poate, în viitor, să facem spectacole împreună. Proiectul acesta este aşa conceput ca pe 20 decembrie să fie avanpremiera, pe 22 premiera, în primăvară ar trebui să fie premiera la Vârşeţ, apoi încercăm să mergem la Novisad, la Belgrad, poate că la Viena, şi, în toamnă, la Cahul, unde se dechide un teatru nou, iar noi vom fi primii, am auzit, care vom susţine spectacolul de gală. Este posibil să mergem la Chişinău, apoi la Bucureşti, la Piatra Neamţ, Iaşi, dar sunt doar gânduri, organizatorii se vor ocupa de acest lucru.
Mă bucur că am început noi, cu teatrul, aceste legături, dar, pe viitor ar fi bine să extindem aceste întâlniri, cu arta plastică, muzică etc. Asta este esenţa şi noi sperăm ca oamenii, românii de peste tot să se ajungă unii cu alţii şi să promoveze limbajul cel frumos al limbii române”.
Ionel Cugia, Teatrul “Sterija” Vârşeţ – Serbia, Secţia română
Avanpremiera şi premiera spectacolului „America de-Acasă” vor avea loc în zilele de 20 şi 22 decembrie 2019, în Sala Mare a Teatrului Municipal „Bacovia”, începând cu ora 18,00.
Informaţiile din acest reportaj constituie tot atâtea argumente pentru a nu rata invitaţia organizatorilor la acest spectacol-eveniment.
Foto: Victor Eugen Mihai (VEM)
