Revocare cu cantec

Este de stiut ca in cadrul Aliantei exista neintelegeri, puncte de vedere diferite in legatura cu politica guvernamentala. Evenimentele din aceasta vara, printre care problema anuntatei si apoi retrageri a demisiei primului ministru, au reprezentat capul de afis al unor neintelegeri ce nu au putut fi trecute cu vederea. Ne referim aici si la mult vehiculata problema a alegerilor anticipate. Lipsa armoniei dintre cele doua palate de la Cotroceni si din Piata Victoriei a fost si este larg oglindita in mass media.
Exista, bineinteles, si puncte comune de vedere, care-i mentin uniti pe cei patru componenti ai Aliantei. Unul dintre acestea il reprezinta dorinta schimbarii presedintilor aflati in fruntea celor doua camere. In prezent se iau masuri pentru ca pana la 15 septembrie, atat Vacaroiu cat si Nastase, sa fie maziliti. Un rol important actualmente, chiar inaintea inceperii sesiunii ordinare a Parlamentului, revine comisiilor de modificare a regulamentului privind organizarea si functionarea fiecarei camere. Argumentele folosite de catre Putere se refera la punerea de acord intre rezultatul alegerilor si reflectarea acestuia si
la nivelul presedintilor Parlamentului. PSD-ul se impotriveste evident initiativei pe care o considera nu numai un atac antidemocratic, indreptat impotriva opozitiei, dar totodata ca si incalcare a prevederilor din Constitutia Romaniei.
Despre aceasta ultima problema ce se refera la adreptul public” constitutional al Romaniei, ne propunem sa ne infatisam punctul de vedere.
Sa pornim mai intai de la prevederile in materie cuprinse in art. 64 al actului fundamental al tarii. In acest articol este prevazut modul de organizare interna al celor doua foruri legislative. Fiecare Camera isi alege un birou permanent, iar cei doi presedinti se aleg pe durata mandatului Camerelor. Ori, dupa cum se stie, durata mandatului conform art. 63 este de patru ani. Despre cei doi presedinti textul nu mai pomeneste nimic. In continuare este antamata doar organizarea birourilor permanente, membrii birourilor fiind alesi la inceputul fiecarei sesiuni, spre deosebire de presedinti. Totodata, notiunea de revocare este introdusa in art. 64 numai in legatura cu membrii birourilor permanente. Acestia pot fi revocati inainte de expirarea mandatului. Apare evident ca, fata de presedintii celor doua camere, drepturile membrilor Birourilor permanente sunt mai reduse. Problema, art. 64 din Constitutie, a format obiectul si al unei decizii a Curtii Constitutionale, pronuntata in februarie anul acesta.
Ocupandu-se de constitutionalitatea dispozitiilor articololui 25 din Regulamentul Camerei Deputatilor (in stransa legatura cu art. 64 din Constitutie), Curtea Constitutionala considera ca nici chiar un simplu membru al Biroului permanent, nu poate fi revocat decat la cererea grupului parlamentar care l-a propus. Curtea a mai statuat ca o eventuala cerere de revocare a unui membru din Biroul permanent nu poate fi introdusa decat de grupul parlamentar care l-a propus.
De asemeni, se mai face vorbire in cuprinsul deciziei si de necesitatea respectarii prevederilor art. 64 al. 5 din Constitutie, care prevede ca Birourile parlamentare se alcatuiesc potrivit configuratiei politice a fiecarei Camere.
Un punct de vedere asemanator, Curtea Constitutionala l-a avut si in legatura
cu Regulamentul Senatului,
printr-o decizie mai veche inca din mai 1994. Totusi e de mentionat ca decizia din anul acesta nu a intrunit majoritatea. Doi judecatori au avut aopinie separata”.
Sunt de prevazut lupte acerbe in legatura cu problema schimbarii celor doi presedinti. Mai intai in Parlament, si apoi, probabil, si la Curtea Constitutionala.Scris de Av. Gh. DALBAN