Revista ATENEU, martie 2022: Împăratul Iovian sau poezia ca armă defensivă

Începând de astăzi, găsiți în rețeaua de distribuție a presei a SC DEȘTEPTAREA, ediția pe luna martie a Revistei de cultură ATENEU, una dintre cele mai longevive și apreciate reviste de la noi. Cu un sumar bogat și divers și cu ilustrații inedite (reproduceri după operele de artă ale artistei Suzana Fântânariu), în paginile Ateneului descoperim semnăturile, atât ale redactorilor revistei cât și ale colaboratorilor permanenți sau ocazionali, personalități ale literaturii, criticii literare, teatrale și de artă, poeți și romancieri, nelipsind cronicile de la cele mai importante evenimente din spațiul cultural local și național.

Un asemnenea eveniment a avut loc la Centrul de Cultură „George Apostu” (director Gheorghe Geo Popa), respectiv lansarea antologiei „Eu scriu ca să generez existență”, Ed. JUNIMEA (pag. 2), semnat de poetul buhușean Ion Tudor Iovian, la împlinirea vârstei de 70 de ani. Despre poet și poezia lui au vorbit criticul literar Adrian Jicu și actorul Geo Popa, în cadrul unui spectacol inedit, de muzică și poezie. „Ion Tudor Iovian nu privește poezia ca simplu act mimetic sau experiment, ci ca unică modalitate de a se raporta la lume , de a ființa”, a spus Adrian Jicu.



Tot despre poezie, citim și articolul din pag. 3, „Puterile terapeutice ale poeziei”, semnat de Adrian Jicu, care ne introduce în universul creației poetei Anei Săndulescu, din volumul „La topirea ghețarilor”, Ed. Casa de pariuri literare” – 2021, dar ș în cronica semnată de Mircea Moț, la volumul de poezii al poetei Alice-Valeria Micu: „Mașina de plâns”. Dacă tot suntem în lumea poeziei, să semnalăm creațiile poetelor Ionela Diaconu-Ablai și Mihaela Grădinariu, din pag. 8-9. Ștefan Radu, un editorialist consacrat, care și-a făcut ucenicia la cotidianul DEȘTEPTAREA, semnează un comentariu incitant, cu titlul „Iubirea nu poate ucide” (pag. 8). O nouă pledoarie de nivel academic, pentru reintroducerea limbii române în programa de specialitate a liceelor/claselor cu profil pedagoic, inclusiv la bacalaureat, semnată de conf.univ.dr. Ioan Dănilă, se adaugă efortului singular și argumentat, de promovare și păstrare curată și frumoasă a limbii române (pag. 5).

Despre teatrul azi, citim două cronici semnate de criticul Carmen Mihalache, un spectacol al Teatrului „Matei Vișniec”, din Suceava, și o carte de teatru, semnată de Miruna Runcan – „Viscolul 1978-1989. Poezie, teatru, în pag. 12-13 cititorul avizat intră în contact, cu mirajul artei plastice, prin intermediul unui interviu cu artista Sânziana Fântânariu, realizat de Marius Manta: „Funcția artei este aceea de stimulare a conștiinței”. Prozei îi sunt dedicate mai multe cronici, printre care semnalăm „Frica de a nu fi o mamă bună”, de Violeta Savu (pag. 16), „G.T. Kirileanu – în munți cu Regina Maria și Ionel Brătianu”, de Constantin Bostan, „Împărătesele Rusiei Imperiale”, de Ionel Savitescu, dar și „Perla Carpaților Orientali”, evident este o monografie a Stațiunii Slănic Moldova, carte semnată de Corneliu Stoica, un neobosit promotor al locurilor de pe Valea Trotușului, cronică semantă de Adrian Jicu.

Lectura poate continua cu incitantele comentarii exaustive semnate de Ion Fercu: „Prejudecățile: infern și provocare eternă” (26), „Un experiment literar: metapovestirea”(3), autor prof.dr. Gheorghe Iorga. A fost luna martie, chiar și cu M, când ne întoarcem și ne reîntoarcem la femeia ca mamă, soție, iubită sau colegă, de care se ocupă, în paginile revistei Ana Praschivescu: „Viața ești tu, viața e acum”, Constantin Gherasim: „Femeia în rai”, Cornel-Simion Galben: „Personalități băcăuane – Lia Miclescu.
Gheorghe Bălțătescu