Majoritatea primarilor din judetul Bacau au accesat fonduri europene ca sa realizeze retele publice de alimentare cu apa si canalizare. La prima vedere, ar fi un pas inainte in civilizatia rurala, unde, se stie, sunt mari carente.
Realitatea este ca sunt destul de putini cei care doresc sau isi permit sa se racordeze la aceste retele publice, din moment ce au inca la dispozitie fântâna, fie ea si plina cu nitriti. In plus, o statistica nationala plaseaza judetul Bacau pe un loc fruntas al numarului celor care au renuntat la apa curenta si canalizare, de la inceputul crizei economice (finele anului 2008), si pâna lunile trecute.
La nivel national, numarul locuitorilor care s-au conectat la reteaua de canalizare a crescut in 32 de judete. In restul judetelor, printre care sI Bacaul, numarul celor care s-au racordat la sistemul de apa a scazut. Daca, in 2008, circa 238.000 de locuitori din judet beneficiau de sistemele de canalizare si epurare a apelor uzate, câtiva ani mai târziu, numarul acestora scazuse la 225.891.
Primarii de comune spun ca principalul motiv este pretul apei, pe care multi il considera prea mare in conditiile in care au fântâni la indemâna. Compania Regionala de Apa Bacau, care a preluat in administrare toate retelele comunale, a majorat din nou, vara trecuta, pretului apei. Acest lucru i-ar putea determina si pe alti localnici sa paraseasca sistemul de apa, mai ales ca si veniturile sunt in suferinta in aceasta perioada.
Cu toate acestea, primarii din foarte multe localitati ale judetului vad partea plina a paharului si fac proiecte sa atraga finantari pentru infiintarea de retele publice sau extinderea si intretinerea celor actuale. “La noi nu se pune cazul debransarilor. Avem 450 de abonati la reteaua de apa, o suta de gospodarii sunt racordate si la sistemul de canalizare”, spune Sorin Ghergheluca, primarul din Traian.
“Rata debransarilor este foarte redusa in acest moment, cred ca de 1% din totalul de 2000 de abonati ai retelei. Sunt cazuri izolate, spune Ion Bujor, primarul din Dofteana. Ceva mai ingrijorat s-a aratat primarul din Girleni, Valentin Flenchea: “Noi am finalizat investitia, dar lumea nu prea are bani sa plateasca pentru apa. Si atunci, ma tem ca abonati vom fi doar eu si inca unul-doi”.
Statisticile spun ca din cinci români, doi se spala în lighean – daca se spala – si îsi fac nevoile în curte, într-o groapa sapata în pâmânt, fiindca fosa septica este inca o necunoscuta.
