Acest tip de infracţiuni, săvârşite de funcţionari publici; poliţişti, procurori ori judecători, sunt foarte rare, ori, foarte rar ajung să fie făcute publice. Respectiv „constituire de grup infracțional organizat în modalitatea coordonării, prev. de art. 367 alin. 1 și 3 Cod penal și complicitate la represiune nedreaptă sub forma participației improprii, prev. de art. 52 alin. 3 Cod penal, în ref. la art. 48 alin. 1 Cod penal, rap. la art. 283 alin. 1 Cod penal.” Ultima infracţiune, art. 283 are următorul conţinut: „Fapta de a pune în mişcare acţiunea penală, de a lua o măsură preventivă neprivativă de libertate ori de a trimite în judecată o persoană, ştiind că este nevinovată, se pedepseşte cu închisoarea de la 3 luni la 3 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.”
Despre ce este vorba? Biroul de informare şi relaţii publice din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație şi Justiție a transmis în data de 08.03.2019 pe site-ul instituţiei, un comunicat surprinzător, în care, deşi nu a nominalizat persoana la care se referă (fapt neobişnuit până acum), a recunoscut că: „Procurorii din cadrul Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție au dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale față de un fost procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție, (cine să fie oare?), sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de constituire de grup infracțional organizat în modalitatea coordonării, prev. de art. 367 alin. 1 și 3 Cod penal și complicitate la represiune nedreaptă sub forma participației improprii, prev. de art. 52 alin. 3 Cod penal, în ref. la art. 48 alin. 1 Cod penal, rap. la art. 283 alin. 1 Cod penal (cinci infracțiuni – 5 persoane vătămate).
La data de 7 martie 2019 a fost adusă la cunoștința suspectului efectuarea în continuare a urmăririi penale. Faptele cercetate constau în aceea că, pe durata exercitării mandatului de procuror șef la Direcția Națională Anticorupție, în perioada 2015-2016, ar fi coordonat, prin activitatea efectiv desfășurată, prin ordine si dispoziții date, grupul infracțional inițiat de doi procurori și un ofițer de poliție judiciară, la care au aderat alți trei procurori și un alt ofițer de poliție judiciară, iar aceștia ar fi acționat, în mod coordonat, în scopul comiterii infracțiunilor de cercetare abuzivă, represiune nedreaptă, influențarea declarațiilor, inducerea în eroare a organelor judiciare, fals intelectual și uz de fals.
Ordinele și dispozițiile avute în vedere constau într-o circulară prin care a admis posibilitatea audierii pe parcursul urmăririi penale a aceleiași persoane, atât în calitate de martor cu identitate protejată, cât si în aceea de martor cu identitate reală, precum si într-un ordin, privind adoptarea unor practici unitare în administrarea probelor audio/video la nivelul Direcției Naționale Anticorupție, ordin prin care ar fi fost încălcate dispozițiile art. 143 alin. 2 si 4 Cod procedură penală, întrucât s-a dispus transmiterea către instanțele de judecată numai a suporturilor care conțin convorbirile relevante în cauză.
Totodată, prin conduita sa de procuror ierarhic, prin dispozițiile pe care le-a luat cu privire la un act de sesizare al instanței prin ignorarea referatelor procurorilor cu funcții de conducere din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Structura Centrală, l-ar fi determinat pe un procuror șef secție să confirme, fără vinovăție, un rechizitoriu nelegal și netemeinic și să dispună, astfel, trimiterea în judecată a cinci persoane, despre care un număr de patru procurori au precizat în scris că nu se impune trimiterea în judecată.
Precizăm că efectuarea în continuare a urmăririi penale reprezintă o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate în nicio situație să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.”
Din moment ce, Procurorul General al României, domnul Augustin Lazăr, care avizează comunicatele de presă ale Ministerului Public a autorizat comunicatul, în condiţii vădite de susţinere necondiţionată a Laurei Kovesi, aceasta presupune că ori probele împotriva acesteia sunt de netăgăduit, ori există suspiciunea că Laura Codruţa Kovesi ar dori să candideze la prezidenţiale ori ar dori să susţină un anumit prezidenţiabil la alegeri ceea ce a determinat o schimbare de conduită în….. sistem. Sau, poate amândouă….
Jurist Adrian M. Ionescu
