Una dintre cele mai importante evoluții pe piața aurului din ultimii trei ani constă în repatrierea rezervelor de aur de către băncile centrale. Această repatriere se referă la aducerea aurului depozitat în seifuri din Londra și alte locații externe, în seifurile naționale.
Conform unui articol al Times of India din 31 mai 2024, Banca de Rezervă a Indiei și-a repatriat 100 de tone de aur din seifurile din Londra. India, deținând 822,1 tone de aur la finalul primului trimestru al acestui an, este a opta țară ca rezerve de aur. Din aceste rezerve, 413,8 tone de aur erau depozitate în afara granițelor la sfârșitul anului 2023, astfel că aproape un sfert din aceste rezerve au fost aduse în țară. De ce a fost luată această decizie și ce repercusiuni poate avea?
Contextul rezervelor de aur ale Indiei
În cazul Indiei, rezervele de aur au ajuns în Londra ca urmare a unor circumstanțe istorice nefavorabile, scrie tavex.ro. În 1991, rupia indiană a suferit o depreciere gravă, pierzând aproape 43% din valoare față de dolarul american. Aceasta a fost cauzată de o devalorizare voită din partea Băncii de Rezervă a Indiei pentru a contracara exporturile scăzute.
Pe 1 iulie 1991, BRI a devalorizat rupia de la 21,2 rupii per dolar la 23 de rupii per dolar, dar efectul a fost unul de domino, iar pe 3 iulie 1991, un dolar valora peste 26 de rupii. Pentru a contracara această depreciere, BRI a împrumutat 405 milioane de dolari de la Banca Angliei și Banca Japoniei, garantând acest împrumut cu 46,91 tone de aur transportate în seifurile Băncii Angliei. Deși împrumutul a fost rambursat până la sfârșitul anului 1991, BRI a păstrat rezervele de aur la Londra.
Motivele repatrierii rezervelor de aur
Repatrierea rezervelor de aur poate avea un impact geopolitic semnificativ. Banca de Rezervă a Indiei a declarat că motivul repatrierii a 100 de tone de aur a fost costul crescând al depozitării, ca urmare a scumpirii aurului. Totuși, acesta nu poate fi singurul motiv.
Tendința de repatriere a rezervelor de aur a crescut în urma izbucnirii războiului din Ucraina, când numeroase sancțiuni au fost impuse asupra activelor deținute de Rusia în afara granițelor. Astfel, băncile centrale din întreaga lume au decis să își aducă rezervele de aur în seifurile domestice pentru a evita riscurile similare.
Un alt exemplu este confiscarea rezervelor de aur ale Venezuelei de către Banca Angliei. Președintele Nicolas Maduro nu este recunoscut de Marea Britanie ca președinte legitim, ceea ce a dus la punerea sub sechestru a 31 de tone de aur în valoare de aproape 2,5 miliarde de dolari pe 30 iunie 2023.
Repercusiuni și perspective
În contextul actual, influența crescândă a Orientului pe piața globală de aur devine evidentă. În timp ce în Occident aurul este văzut ca o „relicvă a trecutului”, Estul investește din ce în ce mai mult în metalul prețios. Cererea pentru aur fizic crește în Asia, în timp ce în Europa a scăzut semnificativ în primul trimestru al acestui an.
Repatrierea rezervelor de aur de către India și alte țări reflectă tendința generală de consolidare a controlului asupra activelor strategice. Dacă această tendință continuă, este posibil ca prețul aurului să crească în viitorul apropiat, pe măsură ce cererea pentru acest activ sigur și valoros se intensifică în Est.
În concluzie, decizia Băncii de Rezervă a Indiei de a repatria 100 de tone de aur nu este doar o simplă mutare logistică, ci un semnal important în contextul geopolitic global, cu potențialul de a influența semnificativ piața aurului în anii următori.
