Misiune îndeplinită de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor. Beneficiar, o familie de berze, ce a făcut obiectul unui ordin al sus numitului minister, publicat în Monitorul Oficial Nr. 102 din 11 februarie 2020. În speţa noastră se pune problema aprobării relocării unui cuib de barză (Ciconia ciconia) din localitatea Aiud, judeţul Alba, la aproximativ 20 de metri distanţă, pe o platformă artificială construită de RENEL Aiud. Ce mare lucru veţi exclama!
Dar lucrurile sunt tratate cu toată seriozitatea de minister. Astfel: „.având în vedere Referatul de aprobare nr. 1.144.747/DD din 5.12.2019 al Direcţiei biodiversitate, ţinând seama de Avizul Academiei Române nr. 4.242 din 5.12.2019, luând în considerare prevederile art. 1 alin. (1) lit. c) din Procedura de stabilire a derogărilor de la măsurile de protecţie a speciilor de floră şi de faună sălbatice, aprobată prin Ordinul ministrului mediului şi al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 203/14/2009, ţinând cont de prevederile art. 38 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, având în vedere Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 68/2019 privind stabilirea unor măsuri la nivelul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, în temeiul art. 57 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu completările ulterioare, şi al art. 13 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 43/2020 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor,….” s-a emis ORDINUL Nr. 98/2020 din 29 ianuarie 2020 pentru aprobarea relocării unui cuib de barză (Ciconia ciconia) de pe raza localităţii Aiud. Care relocare, conform art. 2 din ordin, se va face cu personal tehnic de specialitate până la 1 martie 2020.
Dar lucrurile se înscriu într-un circuit cronofag ca într-o piesă de teatru absurd. Solicitantul, respectiv RENEL Aiud, pentru activitatea de relocare va solicita şi obţine autorizaţia de mediu pentru recoltare/capturare, folosind „personal tehnic de specialitate” (specializare în relocare berze?? n.n.). În termen de cel mult 7 zile de la relocare, solicitantul are obligaţia să transmită agenţiei judeţene pentru protecţia mediului de pe raza administrativ-teritorială unde s-a desfăşurat acţiunea de relocare un raport asupra acţiunii derulate în baza derogării obţinute. La rândul său, Agenţia judeţeană pentru protecţia mediului transmite Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, în maximum 30 de zile de la data aplicării operaţiunii, un raport referitor la rezultatele acesteia. După care urmează Controlul privind modul de aplicare al ordinului de către personalul împuternicit din cadrul subunităţilor teritoriale de specialitate ale autorităţii publice centrale care răspunde de protecţia mediului. Raportul asupra acţiunii derulate, al cărui model se află în anexa la ordin, prevede unele specificaţii în care să se indice; specia pentru care s-a acordat derogarea, numărul exemplarelor, stadiul de dezvoltare, starea exemplarelor înainte de prelevare, starea exemplarelor după prelevare, locul de prelevare, data prelevării, mijloace, instalaţii şi metode avute în vedere , stocarea şi destinaţia specimenelor, motivul recoltării, etc.
Poate sunt cârcotaş. Dar în egală măsură şi contribuabil. Nu pot să nu constat că se lucrează cu etaloane grosiere cu aceleaşi unităţi de măsură care creează costuri. Procedura este aceeaşi şi pentru relocarea a o mie de cuiburi şi pentru relocarea un singur cuib de barză. Şi nu este vorba despre berze. Ci despre birocraţia care poate bloca invocând procedura, proiecte de infrastructură, ori scoaterea din circuitul civil a unor suprafeţe de teren pentru o perioadă nedeterminată pentru diverse motive, unele formale dar care justifică posturile şi leafa unor birocraţi, ori existenţa unor asociaţii şantajiste. Astfel, un proiect cum este cel ce priveşte centura Bacăului poate fi blocat, dacă, peste noapte, o asociaţie de protecţia a râmelor cu cinci inimi constată că şoseau de centură distruge habitatul târâtoarelor care nu mai au acces spre căminul aflat de cealaltă parte a şoselei şi riscă să fie zdrobite sub roţile maşinilor ce ar urma să treacă pe şoseau de centură. Ori au fost identificate elemente din flora spontană montană, unică în această regiune. Sesizarea se duce la minister în vederea unei “intervenţii energice”, întrucât se distruge biodiversitatea. Toate acestea, reflectate în media şi să vezi atunci ce avize, autorizări, cereri, şpăgi, presiuni politice etc. Le cunoaştem de acum.
Oare germanii, italienii, spaniolii etc. când au construit şi construiesc şosele şi autostrăzi nu afectau/afectează biodiversitatea şi echilibrul ecologic? Dar când s-a construit Transfăgărăşanul, ce efecte a avut în afara faptului că e considerată o operă de inginerie?
Pentru mutarea unui cuib de barză un întreg mecanism se pune în mişcare. Însă pentru protejarea pădurilor şi distrugerea concretă a habitatului faunei sălbatice generat de jaful silvic devenit fenomen naţional, măsurile ce se impun devin brusc opţionale pentru autorităţi.
Jr. Adrian M. Ionescu
Descoperă mai multe la Deșteptarea.ro
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
