Care sunt prioritatile noastre de dezvoltare pentru perioada 2014-2020? Aceasta este intrebarea la care au incercat sa raspunda specialisti din toate domeniile in cadrul Forumului regional „Orizont Nord-Est 2020”. Bacaul gazduieste a VIII-a editie a evenimentului care a debutat joi, la Centrul de Afaceri si Expozitii.
Anul acesta organizatorii au propus ca tema de dezbatere politica de dezvoltare a Regiunii Nord-Est cu orizont anul 2020, avand la baza criteriile fundamentale trasate de strategia Europa 2020. “Noi cautam solutii nu doar pentru iesirea din criza, ci incercam sa trasam si perspective clare pe termen lung. Ne intereseaza valorificarea resurselor din punctul de vedere al fondurilor europene si a celor publice si ne intereseaza acele investitii care pot aduce regiunea pe un nivel ridicat de viata. Este necesara circumscrierea ei in noile trasee ale evolutiei europene, mai ales cele legate de competitivitate, pentru ca eu cred ca Regiunea Nord-Est nu trebuie sa aiba doar emblema de regiunea cea mai saraca din UE, ci si cu un potential uman si de cercetare pe care sa il arate.Trebuie sa ne ambitionam sa intram pe o pozitie mai ridicata, sa parasim situatia de lanterna rosie”, este de parere conf.univ.dr. Vasile Puscas, moderatorul primelor discutii din plen.
Impartirea trebuie sa se faca pe criterii economice
La dezbaterile din prima zi au participat edili locali, reprezentanti ai institutiilor, dar si specialisti in domeniul atragerii de fonduri europene din ministere sau agentii. Impreuna au incercat sa inteleaga mai clar care sunt tintele si indicatorii fixati de Uniunea Europeana pentru perioada 2014-2020, dar si care sunt sansele Regiunii Nord-Est sa iasa din categoria celor mai slab dezvoltate din Uniune. “Daca vrem sa dezvoltam aceasta regiune avem nevoie de aeroporturi, autostrazi, infrastructura. Cred in aceasta regiune nu avem o strategie coerenta a regiunii. Si ma refer la factorii politici. Asistam la idei de regionalizare in care sa impartim regiunile in functie de interesele politice, si nu economice. Aici este problema numarul unu a noastra, in viitor, pentru ca este vorba de mentalitate. Daca vrem sa ne racordam la Uniunea Europeana, trebuie sa luam in considerare criteriile economice”, a explicat primarul Iasi-ului, Gheorghe Nechita (PSD). “Perioada 2014-2020 este o provocare. Asteptam sa vedem ce se intampla la nivel national si regional. Se pune accent pe coeziune, cresterea nivelului de trai, sprijinirea IMM-urilor, promovarea energiilor verzi . Sper ca sa se contureze o straegie la nivel de regiune, pentru a putea atrage fonduri europene cat mai mari”, a opinat si edilul Sucevei, Ion Lungu (PDL). De cealalta parte, presedintele Consiliului Judetean Bacau, Dragos Benea (PSD), sustine ca “raspunsurile nu stau numai la autoritatile locale, ci in primul rand la Bucuresti, unde se iau deciziile majore. De acolo se dau bani clientelar, in continuare exista o incoerenta pe investitii majore. Imi place sa cred ca ceea ce Romania va cere de la Uniunea Europeana pe 2014-2020 va avea ca fundament strategiile facute de noi, pentru ca autoritatile locale si judetene stiu care sunt necesitatile de la acest nivel”. Potrivit sefului CJ, Bacaul are in continuare probleme de infrastructura, multe din localitati nu sunt racordate la utilitati si mai avem de lucrat la capitolul atragerea de investitori.
Romania nu are un plan B
Directorul Institutului de Politici Publice a atras atentia in special politicienilor prezenti la intalnire ca “avem probleme in intelegerea Strategiei Europa 2020. Daca nu cunoastem bine care este scopul acestei strategii suntem in postura de a nu intelege de ce vin bani pe anumite domenii de UE. Vor fi consecinte daca nu reusim sa indeplinim indicatorii propusi pentru anul 2020”, a avertizat Adrian Moraru. Acesta a militat pentru nepolitizarea fondurilor europene, in special in apropierea alegerilor, si a subliniat: “nu conteaza cati bani europeni am atras, ci mai degraba care sunt efectele produse de aceste fonduri”.
Strategia 2020 presupune pentru Romania atingerea unor tinte precum: o rata de ocupare de 70 la suta, alocarea a 2 la suta din PIB pentru cercetare si dezvoltare, atingerea a 20 la suta din obiectivele care vizeaza schimbarile climatice, reducerea pana la 11,3 la suta a ratei parasirii timpurii a scolii si incluziunea sociala a aproape 600.000 de persoane.
Marii absenti din lista invitatilor au fost Elena Udrea, ministrul Dezvoltarii Regionale si Turismului si Gheorghe Flutur, presedintele Consiliului Judetean Suceava.
Astazi, in a doua zi a dezbaterilor, invitatii vor participa la sesiuni in plen pe teme precum “Analiza sectorului IMM in perioada postaderare, “Rolul clusterelor in dezvoltarea inovativa a firmelor”, “Transformarea capacitatii inovative in avantaje competitive” si “Dezvoltarea durabila si responsabilitatea sociala”.
Descoperă mai multe la Deșteptarea.ro
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
