La câteva zeci de kilometri de Bacau, la Pungesti – Vaslui, stau fata in fata doua tabere. Oficial, sunt dusmani. Neofical, nimeni nu stie ce e in sufletul lor.
Protestatarii care au ocupat pamântul pe care ar urma sa fie construita prima sonda Chevron stiu ca este ultima lor sansa. Taranilor atât le-a ramas: pamântul. De 20 de ani sunt exterminati prin programe guvernamentale; pamântul ramâne paragina, iar România e nevoita sa importe produse agricole, pentru ca si-a batut joc de tarani.
Astazi, locuitorii din zonele rurale traiesc doar din putinul pe care-l scot exploatând cu metode aproape primitive ogorul. Iar, daca exploatarea gazelor de sist le va otravi apa, nu vor mai avea nici acest putin.
Sa nu ne amagim; nu exista metode sigure de exploatare a gazelor de sist; cu atât mai putin in România, unde protectia mediului este o gluma. Si-asa suntem o natiune bolnava pe motive de stres si alimentatie proasta, urmeaza sa devenim si o natiune cu sate intregi bolnave de cancer.
Sunt curios cum vor reactiona jandarmii când vor primi ordin sa evacueze taranii protestatari.
Tin minte un episod, acum vreo zece ani, când, la una din mineriade, fortele de ordine au refuzat munitia de razboi care trebuia distribuita la ordinul politicienilor. „Nu tragem in propriul popor”, au spus atunci politistii. Sa vedem ce se va intâmpla acum…