Mii de hectare de teren asteapta sentinta
Pentru padurile judetului Bacau, nu mostenitorii proprietarilor deposedati abuziv de regimul comunist se lupta cu Directia Silvica in instanta, ci diverse persoane care au cumparat drepturile litigioase de la urmasi. Ii aleg pe cei care sunt batrani, nu mai au pe nimeni si nici nu se simt in stare sa umble prin tribunale. Unul dintre cei cu care se lupta DS Bacau e Marcel Cosor, numarul proceselor cu acesta ajungand la patru, iar suprafata revendicata, la circa 2100 ha. "E un vanator de paduri din Vrancea, care cumpara drepturile litigioase ale unor batrani, arata Carmen Dudas, jurist la DS Bacau. Este interesat de proprietatile care au de la 100 ha in sus." Barbatul a cerut padurea din Iz. Berheciului care a apartinut boierilor Apostoleanu. Intai a solicitat 300 ha, apoi 270 ha si in final a ajuns la 170 ha. Procesul a durat circa patru ani din cauza ca au fost cerute tot felul de expertize si au fost shimbate completele de judecata. "Au acte de proprietate de prin 1946, arata js. Carmen Dudas. Din perioada ’46-’48, Directia Silvica are inscrisuri care atesta ca nu mai aveau padurea in proprietate."
Marii boierii au vandut si au plecat
Se observa, din tabele, ca suprafata impadurita a scazut treptat. Marii proprietari erau bine informati si vindeau repede, adesea fara acte. Cei care nu stiau ca puterea comunista le va lua totul, boieri mici si mijlocii, bucurosi ca pretul e bun, cumparau. In 1949, Alexandru Apostoleanu mai avea 5,5 ha din mosia Gloduri: 0,5 ha teren arabil si 5 cu vie. La rubrica "padure" apare zero. "Instanta de fond nu a luat in considerare documentele care dovedesc ca padurea, de la un an la altul, era in scadere, deci vindea, arata juristul DS. Procesul s-a incheiat. Cosor a castigat partial, instanta admitand cererea pentru 140 ha. E un castig si pentru noi, e vorba de 30 ha care au ramas ale statului." In alte doua procese cu Marcel Cosor, DS a reusit sa castige aproape 1700 ha padure. Un dosar a vizat mosia Tatianei Apostoleanu din Colonesti – 500 ha -, pentru care Cosor nu avea acte si a pierdut. Celalalt dosar era pentru mosia Lahovari. Judecatoria Onesti i-a dat castig de cauza pe fond lui Marcel Cosor, dar Directia Silvica a facut recurs si a castigat. Cele 1138 ha de la Urechesti, pentru care Cosor cumparase drepturile litigioase de la Gligore Lahovari, au ramas ale statului, deoarece Gligore nu avea calitatea de mostenitor.
Emotii pentru mosia Orbeni
Tot Marcel Cosor vrea sa obtina padurea detinuta de Ileana Negri in Ocolul Sascut. DS Bacau nu a fost primita in proces, doar Comisia judeteana de fond funciar fiind parte: "Noi am facut cerere de interventie in recurs, la Tribunalul Bacau, si au admis recursul. L-au trimis la rejudecare, iar judecatoria nu ne-a introdus parte in proces. Am formulat din nou cerere de interventie, dar ne-au respins-o ca fiind inadmisibila. Au spus ca nu avem interes." E ciudat sa apreciezi ca Directia Silvica "nu are interes" cand aceasta institutie administreaza si raspunde de padurile statului roman, mai mult, este obligata sa apere integritatea fondului forestier. Din 550 ha, cat avea mosia din Orbeni a familiei Negri, Marcel Cosor solicita retrocedarea a 347 ha. Traind intr-un stat democratic, oricine poate sa ceara orice. E absolut legal. Totul e ca instantele sa decida corect daca e legal ca solicitantul sa si primeasca. "Noi nu intervenim decat in dosarele in care cererile de reconstituire a dreptului de proprietate nu indeplinesc conditiile prevazute de lege. De exemplu, nu au calitatea de mostenitori ai celor care au fost deposedati abuziv si nu detin documente. Cand cererile au indeplinit conditiile legale, DS a semnat hotararile Comisiei judetene", declara Gheorghe Manaila, directorul DS Bacau. La Orbeni, din 347 ha solicitate, instanta a admis 277 ha. CL Orbeni si Comisia judeteana de fond funciar au facut recurs si dosarul a fost trimis spre rejudecare. DS, care nu a fost primita in proces, urmareste cazul de la distanta.
"Ne-am adresat DNA si CSM"
Pe fond funciar, DS Bacau mai are 40 de dosare in curs de judecare, reprezentand circa 4000 ha padure. In afara de acestea, exista un proces foarte important, in care DS Bacau a cerut sprijinul avocatilor. E vorba de 34.000 ha, cea mai mare suprafata de padure revendicata vreodata in judet, pe care o solicita Paltin Sturdza, stranepotul Mariei Mavrocordat. Maria a primit de la Dimitrie Ghika, tatal ei, o dota, iar Nicolae, fratele ei, 34.000 ha padure. Dupa casatorie, ea a contestat partajul, a castigat, iar nepotii au facut recurs. Tribunalul a anulat sentinta favorabila Mariei si a dispus rejudecarea cazului. In scurt timp, s-a instaurat comunismul si cazul n-a mai ajuns in instanta. DS a dovedit ca procesul nu s-a rejudecat, prin urmare Paltin Sturdza nu este mostenitor de gradul IV, strabunica lui, Maria Mavrocordat, neavand dreptul la padure. "Dupa ce am depus documentul, ei au amanat de doua ori procesul, lucru care nu s-a mai intamplat niciodata", arata Carmen Dudas. DS a cerut judecarea cazului cu celeritate, in plus, "ne-am adresat DNA si CSM pentru trafic de influenta si abuz in serviciu deoarece instanta s-a pronuntat nu doar pentru tardivitatea documentelor, pentru care se facuse recurs, ci si pentru inadmisibilitatea lor, aspect care nu facea obiectul procesului pe fond", arata juristul DS. Cat priveste solicitarea lui Paltin Sturdza, Carmen Dudas considera "ca este imposibil sa castige procesul deoarece noi avem inscrisuri relevante si clare."
Silvia Patrascanu
