Un sondaj de opinie, realizat în mediul on-line (timp de 4 luni, în perioada iulie – octombrie 2018), de Federația Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI), privind starea sistemului de învățământ a fost dat publicității în aceste zile. Concluziile acestui sondaj sunt îngrijorătoare, a scos la iveală adevărata față a Educației din țară, lacunele sistemului, realitățile din teren și lipsa de implicare a factorilor de decizie.
Repondenții au fost sinceri, corecți (mai ales că li s-a asigurat și protecția datelor personale) și și-au arătat nemulțumirea despre faptul că unitățile de învățământ au nevoie de dotări, iar programele școlare trebuie schimbate, întrucât nu sunt corelate cu cerințele de pe piața muncii și nici cu nevoile sociale. În plus, și temele elevilor constituie un factor de stres pentru aceștia, iar mulți consideră că ar trebui înlocuite cu activități practice. La acest sondaj au participat 1.053 de persoane, din care interesant este faptul că 64% dintre aceștia sunt cadre didactice, circa 8% elevi și restul părinți.
De la Sindicatul Liber din Învățământ (SLI) Bacău am aflat că 53 de repondenți în acest sondaj sunt din județul nostru, dar că numărul lor poate fi mai mare deoarece peste 70 de persoane nu și-au trecut localitatea de domiciliu.
Care sunt rezultatele acestei consultări publice
Potrivit sondajului, 90,2% dintre repondenți susțin că programele școlare nu sunt adaptate cerințelor de pe piața muncii și la nevoile sociale. Pe lângă materiile deja existente în aria curriculară, participanții la acest sondaj de opinie susțin că ar trebui să se introducă și unele noi, cum ar fi: educație pentru sănătate, educație sexuală, antreprenoriat, public speaking, educație financiară, dezvoltare personală sau gestionarea emoțiilor. Unul dintre participanții la studiu (cadru didactic) a spus că „nu disciplinele sunt o problemă, ci programele școlare, gradul de dotare a unităților școlare cu material didactice tehnologizate.
Se predă TIC (tehnologia informației și comunicărilor, n.r.) fără calculatoare, educația tehnologică nu are nicio legătură cu activitatea practică, educația civică nu îi face pe copii mai receptivi la regulile sociale și respectarea lor. Schimbarea denumirilor unor discipline sau cosmetizarea altora, fără schimbarea strategiilor de predare-învățare, nu rezolvă situația adaptării copiilor la cerințele societății.”
În ceea ce privește dificultățile pe care le întâmpină un elev în timpul orelor de curs, peste 70% dintre repondenți fac referire la lipsa dotărilor din unitățile de învățământ, aproximativ 65% spun că sunt prea mulți elevi la clasă, 53% susțin că sunt prea puține exerciții aplicative, iar 51% se plâng de faptul că materia este prea grea, iar limbajul folosit la clasă are prea mulți termeni specifici.
Aproximativ 60% dintre cei care au răspuns la sondajul de opinie susțin că nu au beneficiat de lecții predate cu ajutorul tehnologiei moderne (tablă interactivă, video proiector sau softuri educaționale pentru diverse materii școlare).
În privința temelor pentru acasă, jumătate dintre cei întrebați susțin că sunt un factor de stres pentru elevi, dar și pentru cadrele didactice, în timp ce cealaltă jumătate consideră că nu.
O parte dintre participanți au mai spus că ar înlocui temele cu activități practice. „Nu temele sunt copleșitoare, ci cantitatea lor. Timpul fizic nu permite de multe ori rezolvarea lor. Temele sunt esențiale pentru progresul școlar. Ele ar trebui să asigure dezvoltarea capacităților elevilor, să permită exersarea și consolidarea. De cele mai multe ori, însă, resursele manualelor sunt insuficiente, achiziționarea materialelor complementare este opțională, iar interesul elevilor pentru învățare este și el destul de scăzut.” Întrebați ce reprezintă școala în acest moment pentru ei, cei mai mulți au răspuns: educație, loc de muncă, viitor, dar… și stres.
„Bacăul, alături de Cluj, Suceava, Iași, Oradea, este printre județele care a răspuns cel mai bine la acest sondaj, ca participare și reacție, în momentul în care am lansat sondajul on-line. Rezultatele acestui sondaj vor fi prezentate factorilor decizionali și vom face toate demersurile pentru a realiza ceva. Să schimbăm ceva. Însă important este să avem un ministru al Educației cu o viziune pe termen lung și gândită foarte bine. Acum avem la ministerul de resort un interimat care s-a prelungit deja prea mult. Iar perioada aceasta de interimat la Educație face foarte mult rău, pentru că nu există o stabilitate. Nu mai spun de faptul că în ultimii doi ani am schimbat 4 miniștri. Asta nu mai este stabilitate și viziune pe viitor. Este nevoie de o reformă în sistem, pe o perioadă foarte lungă de timp. O spune și sondajul realizat de noi, care a arătat adevărata realitate a sistemului.”
Prof. Adrian George Purcaru, liderul SLI Bacău și prim-vicepreședintele FSLI
Ce spun băcăuanii?
„Ca să vă spun sincer, ce văd că fac copiii în ziua de azi la matematică, și mă refer la nepoțica mea din clasa a I-a, cred că înainte se făcea prin clasa a V-a, a VI-a. Fac ecuații de algebră! Cred că cei care se ocupă de asta consideră că, în ziua de azi, copiii sunt mai deștepți. Și sunt convins că e așa pentru că ei se nasc cu televizor, tabletă, internet… Mai am un nepoțel de 4 ani, să vedeți ce meseriaș e pe calculator. Referitor la faptul că școala nu se pliază pe nevoia locurilor de muncă… Odată ce ai desființat niște școli profesionale înseamnă că nu te mai gândești la ce este o meserie și asta e greșit. Înainte, așa cum era, erau licee, școli profesionale sau puteai să mergi mai departe, la facultate. Că erau copii care nu puteau ajunge la facultate și făceau o meserie. Că învățau după aceea și își continuau studiile la seral…asta e cu totul altceva. Acum, totul mi se pare foarte ciudat.”
Alexandru Mușat
„Am un nepot în clasa a III-a și unul în clasa I. Pentru cei de clasa I, a II-a, nu-i materie atât de încărcată. Dar în clasa a III-a deja începem să lucrăm mai mult. Mai ales la matematică, unde e prea mult. Sunt niște lucruri pe care generația mea le făcea în clasele a V-a, a VI-a și chiar a VII-a. Cred că din punctul ăsta de vedere se exagerează. Din punct de vedere al dotărilor…știți care e problema? Se profită, probabil, de unii părinți care sunt în funcții mai înalte. Și apar tot felul de cereri în care să se facă investiții în parchet, perdele și alte cele. Nu pot să înțeleg de ce după un ciclu de patru ani trebuie să schimbi băncile. Cred că este o modă greșită, un moft. Un moft al unor părinți care vor să arate cine sunt ei. Dar, revenind pe programa de învățământ, este foarte încărcată și nu prea mai au timp și pentru alte activități.”
Rodica Onac
„Problema este legată de editurile care sunt promovate. Sunt prea multe și apare între ei o concurență. Timpul copiilor în ziua de azi este foarte limitat comparativ cu anii din urmă, lucru care se simte de la an la an. Sigur vremurile s-au schimbat iar programa școlară nu reflectă nevoia de locuri de muncă. Pe vremea noastră, locurile la facultate erau în funcție de nevoia locurilor de muncă libere existente în domeniul respectiv. La fel era și la școala profesională. Acum totul e altfel. Totul e suplimentar. Copiii, în ziua de azi, mai fac și alte activități extrașcolare, dar aici este într-adevăr o problemă pentru că sunt foarte mult încărcați de la școală. Nu prea mai este timp de odihnă, totul merge pe școală și pregătiri. O altă problemă ar mai fi ghiozdanul, care este destul de greu pentru cei mici, lucru pe care îl resimțim noi, ca oameni mari, dar pentru ei…”
Ionuț Blănaru
