Decembrie inseamna mai ales Craciun, generozitate, bucuria de a-i putea ajuta si pe altii ca sa simta ca pot trai ca fiinte umane capabile sa uite, fie si pentru putin timp, ca legea existentei lor este supravietuirea.
Decembrie ne aduce aminte, prin perceperea acuta a vremelniciei noastre, ca singuratatea, suferinta si privarea de bunuri/bucurii specific umane ne golesc de suflet, ne arunca in angoasa, in periferia umanului. De ani de zile, in decembrie, imi revine în suflet, ca un cosmar blestemat, o scena pe care, desi-mi propun s-o radiez din depozitul mnezic, nu reusesc…
Am ajuns, de Craciun, cu un ofiter de politie (mintos, posesor de suflet), in casa unei familii. Trei copilasi minunati, cu vârste cuprinse intre doi si cinci ani, stateau, pe un fel de pat, aplecati asupra unui abecedar. Erau singuri, veseli, exuberanti. Cei mai fericiti oameni din lume! Când am intrat, nu s-au sfiit. Pruncul cel mare, purtator de cuvânt, s-a ridicat si a spus: ,,Nene, avem bradut, avem bradut!” ,,Cu bomboane si globulete!”, a adaugat pruncul cel mijlociu. Ne-am uitat in jur. Pe o plita sub care focul uitase sa pâlpâie era o tigaie in care fusese ceva si o farfurie cu niste resturi de mamaliga. Bradutul de Craciun? Nici urma de el!..
Apoi, pruncii s-au aplecat din nou asupra abecedarului. Acolo era minunatul lor Pom de Craciun! Un desen. O lumea a iluziilor. O lume care le zamislise atâta bucurie… Era Craciunul si pentru ei… Instantaneu, m-au podidit lacrimile. M-am uitat la politist. Si ochii lui jucau in lacrimi… Tragediile copiilor nu dor. Ele ranesc profund; sunt dincolo de Durere…
Decembrie, 2016. Un decembrie special: unul din patru români traieste la limita saraciei cornice. Este și un decembrie electoral. Unul in care, eufemistic vorbind, unii vor darui mai mult. Ii rog sa nu daruiasca umilind, insotiti de cohorte de ziaristi. Zice ,,Evanghelia dupa Matei”: ,,Tu, însă, când faci milostenie, să nu ştie stânga ta ce face dreapta ta”. Bunul meu prieten de taina, Pierre Corneille, imi spunea ca modul in care daruiesti valoreaza mai mult decât darul insusi. Darul sincer, fara dorinta de a obtine un profit, de orice natura ar fi acesta, este un fel de mica indumnezeire a Lumii. De ce n-am incerca toti sa lucram la o farâma de indumnezeire?
Descoperă mai multe la Desteptarea.ro
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
