Pe 13 august 2024, ministrul culturii Raluca Turcan a inițiat un proiect de Hotărâre de Guvern care prevede desființarea Operei Naționale București și a Centrului Național „Tinerimea Română”. Propunerea, ce vizează comasarea acestor două instituții culturale de prestigiu într-o nouă entitate intitulată „Opera Română”, a stârnit valuri de indignare și o amplă mobilizare a societății civile și a lumii artistice.
Conform proiectului, noua instituție ar urma să organizeze o gamă variată de spectacole, de la folclor și jazz până la pop și muzică lăutărească, cu operă și balet doar ocazional. Această direcție reprezintă o deturnare radicală de la misiunea și tradiția de peste un secol a Operei Naționale București, o instituție care a fost un bastion al artei lirice în România și un reper cultural de talie internațională.
O decizie controversată în context juridic complicat
Proiectul de hotărâre vine în contextul unei decizii definitive a Curții de Apel București din 1 iulie 2024, care obliga Ministerul Culturii să încheie un contract de management cu Fănel Ignat pentru conducerea Operei Naționale București. În loc să respecte această decizie judecătorească, ministrul Turcan a ales să inițieze procedura de desființare a instituției, alimentând astfel suspiciunile privind motivele reale din spatele acestei măsuri drastice.
Criticii susțin că această acțiune nu doar sfidează o decizie a instanței, ci și pune în pericol viitorul cultural al României. Se pune întrebarea legitimă: ce a determinat această schimbare de abordare în doar câteva săptămâni, după ce Ministerul Culturii a anunțat deja finalizarea reorganizării instituțiilor culturale în luna iunie 2024?
Consecințe grave pentru angajați și pentru patrimoniul cultural
Desființarea Operei Naționale București ar putea lăsa 548 de angajați ai instituției și alți 72 de angajați ai Centrului Național „Tinerimea Română” fără locuri de muncă pentru cel puțin două luni, conform prevederilor Legii 329 din 2009. Această situație nu doar că afectează stabilitatea financiară a acestor persoane, dar creează și incertitudini majore cu privire la viitorul unei instituții care a fost, timp de mai bine de un secol, un simbol al artei și culturii românești.
Un apel la acțiune
În fața acestor măsuri controversate, o petiție a fost lansată pentru a salva Opera Națională București și pentru a împiedica diluarea identității culturale a acestei instituții emblematice. Semnatarii petiției solicită respectarea deciziilor judecătorești și păstrarea Operei Naționale București în forma sa actuală, pledând pentru o evoluție a teatrului liric care să nu sacrifice esența și autenticitatea sa.
Artiști, oameni de cultură și cetățeni din toată țara își unesc forțele pentru a proteja această moștenire culturală neprețuită, cerând Guvernului și Ministerului Culturii să retragă proiectul de hotărâre și să respecte patrimoniul cultural al României. Cultura română trebuie să fie păstrată și respectată, nu sacrificată pe altarul intereselor politice și birocratice.
