Ni se face capul calendar cu tot felul de programe și idei menite să ne apere de propaganda „unor state străine”, se interzic posturi TV, site-uri ca să nu cumva să aflăm lucruri care ne-ar deranja încrederea în aliații strategici, se fac tot felul de bazaconii de genul cum să ne ferim de știrile false și așa mai departe.
Problema este că nu doar aia fac propagandă. Problema este că toți fac propagandă, dar de propaganda altora nu ne spune nimeni cum să ne ferim.
Ba nu, mai este o problemă. Noi nu facem niciun fel de propagandă. Noi, adică România.
În timp ce alte țări își promovează cu mândrie valorile și identitatea națională, România pare să fie prinsă într-un haos comunicațional. În loc să cultive patriotismul și încrederea în instituții, discursul public și mass-media din România par să submineze constant aceste valori.
Aș spune că, din contră, se face o anti-propagandă, în sensul că poporul este învățat să-și urască țara, să nu aibă încredere în stat și-n instituții, să calce în picioare valorile general acceptate și, pe românește, să se urască și să se înjure non-stop.
Dacă pe vremea vechiului regim propaganda patriotică era din plin, ba chiar puțin cam prea multă, în vremurile noastre nu se mai găsește nici de leac. Am putea să ne întrebăm de ce. Și am putea să ne mai întrebăm de ce ni se împuiează capul numai cu mesaje anti-propagandă „celorlalți”?
Ne concentrăm atât de mult pe apărarea împotriva presupuselor influențelor externe, încât nu mai vedem nevoia de a construi un fundament solid de valori și încredere în propria noastră țară.
Această situație ridică întrebări importante: De ce nu promovăm valori pozitive și un sentiment sănătos de mândrie națională? De ce ne concentrăm doar pe apărarea împotriva propagandei externe, ignorând nevoia de a consolida identitatea și unitatea națională?
Ei bine, aici pare să fie problema, cuvântul-cheie fiind „unitatea națională”. Unitatea națională este fundamentul pe care se construiește o societate puternică și coezivă. În lipsa acesteia, un stat devine vulnerabil la diviziuni interne și influențe externe.
Cine are interesul ca în România să nu existe unitate națională? Urmăriți banii și veți afla. Fragmentarea unei națiuni aduce beneficii multiple anumitor grupuri de interese, atât interne, cât și externe. Companiile multinaționale, de exemplu, pot profita de pe urma unei societăți dezbinate, deoarece aceasta este mai ușor de manipulat și exploatat. O populație lipsită de unitate și coeziune are o capacitate redusă de a se organiza și de a rezista împotriva abuzurilor economice sau sociale.
