Municipiul Bacău putea intra în faliment în acest an. Pericolul cel mai mare era acela de a returna Uniunii Europene cele aproximativ 84 de milioane de euro pe care le-a luat pentru modernizarea reţelelor secundare, proiect început în 2014 şi nefinalizat, deşi iniţial trebuia să fie gata în decembrie 2015.
Lucrările s-au efectuat la 21 de puncte termice, în total fiind schimbaţi circa 60 de kilometri de reţele secundare. Pentru ca şantierul să meargă bine, Bacăul a fost împărţit la licitaţie în cinci loturi, fiecare cuprinzând mai multe puncte termice. Lucrările de modernizare a reţelelor au fost în sarcina unui consorţiu de firme, Branpis, Elsaco, Logstor şi Confort. Nu toate s-au achitat de sarcinile lor, unele şantiere fiind încă deschise.
Proiectul prevede nu doar înlocuirea reţelelor, ci şi alte investiţii, cum sunt reabilitarea cazanului de apă, un nou grup de cogenerare cu ciclu combinat, retehnologizarea pompelor de transport, modernizarea staţiei de pompe de transport agent termic, închiderea depozitului de cenuşă şi zgură.
Investiţiile care nu s-au încheiat vor putea continua în acest an.
Comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu, a aprobat continuarea a 19 proiecte din mai multe regiuni, care ţin de sistemul de alimentare cu apă, sistemul centralizat de termoficare urbană şi infrastructura de transport feroviar şi rutier. Printre acestea se numără şi proiectul de termoficare a Bacăului. „Toate aceste proiecte au început în perioada 2007-2013, dar pot fi finalizate în perioada actuală de programare. Sunt convinsă că astfel de proiecte sunt vitale pentru a îmbunătăţi viaţa românilor, iar în acest scop trebuie să folosim la maximum fondurile europene disponibile”, a declarat Corina Creţu.
„Avem intenţia şi toată disponibilitatea de a finaliza proiectul anul acesta, mai ales că mai sunt de reabilitat doar patru puncte termice din cele 24 asumate”, a declarat administratorul public Leonard Pădureanu.
Precedenta administraţie a atras fonduri pentru reţelele secundare, dar „a uitat” de reţeaua primară de agent termic, cea pe care s-au produs de la începutul sezonului rece mai multe avarii soldate cu mii de băcăuani care au rămas în frig. Primarul Cosmin Necula dezvăluia în luna noiembrie că reţelele primare datează din 1975, ultimele schimbate fiind în 1997.
Pentru ca sistemul să redevină funcţional, de la cap la coadă, ar trebui făcută o investiţie de 20 de milioane de euro pentru schimbarea integrală a reţelei principale de 37 de kilometri. Şi în acest caz, salvarea ar putea să vină doar de la Programul Operaţional de Infrastructură Mare, şi se pare că exact aici se va apela pentru a finanţa cel puţin o parte din proiectul de termoficare.
„Vom face cel puţin două tronsoane de reţea primară prin POIM, iar cealaltă parte printr-un program guvernamental. Este o investiţie asupra căreia am căzut deja de acord că se va face”, a mai spus administratorul public Pădureanu.
