Sunteți înconjurat de cărți chiar și în biroul de primar, sunteți profesor de istorie. Ce v-a motivat să renunțați la a fi dascăl pentru a intra în administrația locală unde, iată, sunteți primar PSD din anul 2000?
Admninistrația locală a fost o provocare. Mai înainte am fost și director la școală și din această calitate nu aveam o relație chiar funcțională cu fosta administrație. De exemplu, sistemul de încălzire al școlii era în paragină, depășit, rezolvarea situației trena, iar cadrele didactice și elevii se descurcau greu iarna. Poate ar fi incorect să spun că am venit neapărat ca să salvez comuna. Am vrut în primul rând să ameliorez ceea ce nu mergea bine. Politica nu prea m-a tentat, mai ales că fiind profesor de istorie am avut o altă perspectivă asupra lucrurilor. Și asta pentru că la noi, la români, distanța dintre idealul politic și cel general este destul de mare. M-a interesat administrația pur și simplu, deși la începutul primului mandat nu știam foarte multe despre domeniu.
Comuna are un aspect îngrijit, se vede că sunt oameni gospodari aici. În general, cu ce ocupă locuitorii comunei?
Într-adevăr, există și un potențial natural, dar și unul al oamenilor. Principalul avantaj al zonei noastre este Drumul Național 577, în jurul căruia s-au dezvoltat mai multe activități economice. Sunt două domenii unde s-au conturat componente economice care au făcut să crească și veniturile în localitate și, implicit, veniturile la bugetul local. Există o fabrică de confecții cu capital italian, unde sunt circa 200 de angajați. Treaba merge bine acolo și ne bucurăm că am putut oferi amplasament în comună. În rest, mai avem diverse ateliere, unitățile de comerț, iar pe partea de agricultură sunt două concentrări de firme, dintre care una are și procesarea între domeniile de activitate: produse de patiserie, produse de carne, panificație. Ca administrație, am încercat să ajutăm cu ceea ce a fost posibil. Am încercat să ținem în cumpănă taxele și impozitele locale. Întotdeauna a trebuit să gândim între partea de venituri și nevoia de funcționare sau dezvoltare. Astfel, am realizat anul trecut chiar și un excedent bugetar foarte bun, de circa 12 miliarde de lei vechi, la care s-au adăugat alte trei miliarde primite de la Consiliul Județean prin rectificare.
Care sunt cele mai importante realizări edilitare, ce nu a mers bine și ce intenționați în continuare?
Printre cele mai importante realizari ar fi de amintit mutarea clădirii administrative într-un sediu nou și modern, ridicarea Casei Comunei, care include un cămin cultural, bibliotecă și muzeu, inaugurată în 4 iulie 2009, în urma unui parteneriat cu localitatea Genlis din Franța, cu care comuna Bogdănești este înfrățită, sau reparația școlii generale din comună, realizată în 2010. Principala nereușită, care mă urmărește, este alimentarea cu apă și canalizare. Am aplicat pe fonduri europene, proiectul a fost declarat eligibil, prin sponsorizare am adus și o conductă cu apă conformă din zona Oneștiului, așa cum cerea proiectul, dar în final nu am identificat o sursă și pe domeniul public al comunei, astfel că proiectul a rămas o vreme în așteptare. L-am reluat însă prin Programul Național de Dezvoltare Locală și sperăm să îl ducem la capăt. Stăm însă foarte bine la capitolul modernizare drumuri, atât prin ceea ce am realizat, cât și prin ceea ce mai urmează.
De asemenea, am militat pentru sistematizare, în sensul bun al cuvântului, am avut și un proiect bun în acest sens, de ridicare a unui centru civic mai ferit de drumul european pe care se află comuna. Însă proiectul nu s-a mai putut pune în practică, din cauze obiective, așa cum nici atât de mult anunțata autostradă care ar fi trebuit să treacă prin zona colinară a comunei nu se va mai realiza prea curând.
Cum credeți că vă percepe lumea, după atâția ani de mandat?
Eu sunt subiectiv în a face astfel de considerații. Multă lume crede că primarul are parte numai de avantaje. Însă ceea ce nu-i trecut în fișa postului de primar este în primul rând să ai bună credință și că trebuie să gândești ceea ce faci. Eu îmi aloc suficient timp pentru reflecție, iar ca să ajung la o decizie finală pot reflecta pe o temă chiar și câteva luni de zile. O decizie o iau în acord cu cei care sunt colaboratori, dar și cu așteptările oamenilor. Eu am o vorbă: “Viața în administrație este ca mersul pe sârmă”.
Cum se împacă responsabilitățile de primar cu latura personală?
În familie mereu am luat lucrurile așa cum sunt, nu a contat că eu lucrez la Primărie. Soția, tot profesoară, dar de franceză, este pensionară. Avem o fiică, Andreea, căsătorită, care lucrează în Administrația Prezidențială de mai mulți ani, fiind absolventă de științe politice și cu două doctorate la activ. Mai scrie și câte o carte din când în când. Mașină personală nu am, cum nici la Primărie nu am. Îmi fac timp să mai citesc și eu câte o carte, duminică merg la biserică, în ideea că un ajutor spiritual este necesar. Astfel mai și socializez, mai iau pulsul comunei. Oricum, este ultimul mandat. Vreau să mă opresc. Păcat că nu prea vine nimeni din urmă, poate din lipsă de experiență, poate din alte motive. Cert este că întreaga comunitate are nevoie de o continuitate.
Comuna Bogdănești a fost atestată documentar în secolul al XVI-lea și cuprinde așezările Bogdănești și Filipești, care laolaltă au circa 2500 de locuitori. Din punct de vedere cultural, în apropierea Bogdăneştiului există urme ale unei aşezări din Epoca Bronzului. Biserica ortodoxă din Bogdăneşti a fost ridicată de familia de boieri Ruset, între anii 1776-1778. Cimitirul eroilor din localitate, ridicat prin grija Asociaţiei „Cultul Eroilor”, a adunat osemintele tuturor ostaşilor căzuţi pe câmpurile de luptă în această zonă, atât români, cât şi de alte naţionalităţi. Semn al luptelor din zonă, alături de Cimitirul Eroilor, în localitate mai există un monument dedicat aceluiaşi eveniment, respectiv „Cişmeaua din sat”. Ridicat de către Cercul Militar al Subofiţerilor reangajaţi din Bacău, monumentul poartă însemnele lozincilor militare rostite de soldaţii români, precum „Nici pe aici nu se trece” sau „Învingem, ori murim”, lozincă a ostaşilor de la Mărăşti.
Descoperă mai multe la Deșteptarea.ro
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
