Profesorul fermier

– un tânar fermier din Bacau, fost si actual politician, a dat lovitura cultivând porumb zaharat
– dulce la gust si rezistent la seceta, porumbul zaharat poate aduce bani frumosi agricultorilor care îl cultiva

Denumit printre straini ,,hrana desertului”, porumbul zaharat a câstigat respect printre fermierii cu spirit mai… aventurier, care au pariat pe altceva decât culturile clasice. Astfel, in vreme ce mai toata lumea a avut de suferit de pe urma secetei din vara, Gabriel Corodeanu, din Bacau, a scos un profit frumusel din cultura porumbului.

Norocul lui a fost ca a optat sa cultive un anumit soi de porumb, si anume cel cunoscut, printre specialisti, drept porumbul zaharat, iar printre consumatori, porumbul pentru fiert. Diferenta dintre porumbul zaharat si alte soiuri sta în gust, spun specialistii, dar si clientii tânarului fermier. Cel zaharat contine foarte multe minerale pe care, în alte plante similare, nu le putem gasi. Porumbul zaharat poate fi folosit si în industria alimentara, pentru conserve congelate sau pur si simplu sa fie fiert pentru mâncaruri speciale.

De la politica, in pas sportiv, direct pe tarla

Gabi Corodeanu, de 33 de ani, este originar din partea Tecuciului, mai exact din satul Berheci, comuna Gohor. De profesie este profesor, predând la Liceul sportiv din Bacau, insa, in particular, este un din ce in ce mai cunoscut fermier.

Corodeanu detine ceva teren in zona comunei Tamasi, in gospodaria socrilor, unde cultiva cam de toate. De ceva timp, s-a concentrat pe cultura porumbului zaharat. In urma cu 5 ani, a inceput sa cultive, porumb zaharat, initial, pe doar un hectar, iar de la an la an si-a marit suprafata, ajungând la 5 hectare.

„Dupa ce am iesit din politica, am tot cautat pe internet o solutie sa fac bani. Asa am dat de porumbul zaharat. Investitia este destul de mare, cam 5.000 de lei pe hectar, din care numai samânta ma costa cam 2.000 de lei kilogramul, la care se adauga si alte lucrari suplimentare, fata de porumbul normal, in sensul ca acesta trebuie copilit manual de doua ori”, povesteste Gabi Corodeanu.

Unii fermieri adopta varianta cultivarii porumbului zaharat in alveole (un soi de ghivece), la adapostul unei sere, in ideea de a-l scoate primul pe piata, dar din experienta lui Corodeanu, aceasta nu prea da randament.

Cert este ca fermierul bacauan cultiva cu succes doi hibrizi de porumb zaharat – unul timpuriu, adus din Franta, si celalalt olandez. Si asta dupa ce, initial, a testat nu mai putin de 14 hibrizi. E un tip curajos si nu a dat inapoi, nici in fata mistretilor care, an de an, ii produc pagube insemnate, nici macar a celor…cu doua picioare.

„Am investit, anul trecut, vreo 4.000 de lei intr-un gard electric, care cuprinde un dispozitiv ce emite impulsuri electrice, inclusiv o sârma speciala, practic, niste izolatori dispusi pe niste pari batuti din 10 in 10 metri. Astfel, aparatul, conectat la un soi de baterie, emite niste impulsuri electrice care descurajeaza animalele salbatice. Din pacate, la vreo doua saptamâni dupa ce am instalat gardul, mi-au fost furate si aparatul si acumulatorul. «Norocul» este ca mistretii au instinctul de autoaparare si nu mai dau in acele zone”, explica tânarul fermier.

Profit de minim 5.000 de lei pe hectar

Toate aceste activitati le-a finantat accesând doua proiecte europene la Masura 112 „Instalarea tânarului fermier”, impreuna cu o ruda de-a sa, dar si apelând la serviciile unei banci. Toti banii, inlcusiv pe cei care a mai reusit sa-i chiverniseasca, i-a investit in utilaje, astfel incât sa poata executa toate lucrarile in regie proprie.

Un calcul simplu releva ca, la un hectar de porumb zaharat, daca investesti 5.000 de lei, scoti cam 10.000 de lei, deci un profit real de 5.000 de lei, in conditiile de cultura in câmp.

La cultura intensiva, unde faci udare, fertilizare prin picurare etc, atunci creste profitul. „Eu irig prin aspersie si, deocamdata, sursa de apa nu-mi este constanta, am un pârâu care anul asta a secat.

De aceea, a trebuit sa fac doua fântâni, in care am investit 12.000 de lei, dar le-am amenajat destul de târziu anul asta”, mai spune Gabi Corodeanu.

Desfacerea este asigurata prin piete si în rândul comerciantilor care detin aprozare in Bacau, dar si in marile orase.

Porumbul este valorificat angro la preturi cuprinse intre 0,50 si 0,60 bucata, iar en detail cu 1 leu. Nu se sfieste sa vânda personal la taraba. „Nu este o rusine, eu ma trag de la tara, am la baza Liceul Agricol. In plus, vacantele mi le-am petrecut la ferma de acasa. In agricultura, pot sa câstigi cinstit un ban, fara sa depinzi de factorul politic”, incheie Gabi Corodeanu.

Putini stiu ca tânarul Corodeanu este si…politician. A pornit ca lider in Liga studentilor, apoi a ajuns in politica alaturându-se liberalilor locali care au preluat administratia Bacaului. La mijlocul anilor 2000, a decis sa „divorteze” de liberali, dândusi demisia din Consiliul Local. A trecut prin mai multe experiente de viata, iar, in prezent, a ajuns sa reprezinte interesele taranistilor bacauani, evident, dupa ce termina cu obligatiile din câmp.