Prof. Eusebiu-Iulian Tancău, edilul comunei Gârleni: ,,Am fost campion al semicercului. Vreau să devin și un campion al administrației”

Eusebiu-Iulian Tancău (44 de ani), absolvent al Facultății de Educație Fizică și Sport (specializarea handbal), dar și al școlii de antrenori, profesor, este primarul comunei Gârleni, candidând din partea PSD. E căsătorit și are doi fii. A cochetat minunat cu performanța, fiind jucător de handbal la echipele Știința Bacău, Fibrex Nylon Piatra Neamț și Dinamo București. Vârful carierei sale sportive l-a cunoscut la Fibrex Nylon Piatra Neamț, unde a devenit de cinci ori campion național, echipa calificându-se, pentru prima oară în istoria handbalului masculin, în Liga Campionilor Europeni. A cucerit, anul trecut, primul mandat de primar.

– Un fost sportiv de performanță cucerește aplauzele concetățenilor săi și la urne…
– Da, am fost handbalist de performanță. Familia, școala, facultatea m-au format, echipele Știința Bacău, Fibrex Nylon Piatra Neamț și Dinamo București mi-au dezvoltat personalitatea. Am fost campion al semicercului și vreau să devin și un campion al administrației. M-am născut în această comună. Îi sunt dator și vreau să mă revanșez, aducând-o acolo unde-i este locul: printre așezările care cunosc prosperitatea, ritmurile civilizației moderne și ale democrației.

– Gârleni, o comună în care locuiesc și profesioniști recunoscuți în domeniul construcțiilor…
– Așa este. Locuitorii comunei se bucură de această faimă. Au transmis minunat această tradiție, până astăzi. Ei nu sunt doar meseriași deosebiți, ci și oameni de caracter, de o mare responsabilitate. Se bucură și de aprecierea occidentalilor.

– Am scris, cândva, cu simpatie, despre faptul că satul Lespezi este… părăsit de bărbați…
– Glumind, am putea spune și așa. Dar numai glumind, pentru că familiile de aici au o coeziune afectivă de excepție. E drept că între 25-35 % din populația acestui sat – preponderent bărbații, dar și familii întregi – lucrează în străinătate. Locuitorii au investit grozav în imobile, în mici afaceri, sunt oameni pe care munca i-a recompensat.

– 0,8 la sută dintre cetățenii comunei sunt maghiari…
– Unii locuitori ai comunei au dublă cetățenie. Ei sunt pragmatici, au și unele avantaje europene ale acestui statut. Trei clase de elevi urmează, extracurricular, cursuri de limbă maghiară. Nu este nicio stridență aici. Suntem în domeniul firescului. Există un șef de structură, profesor, care coordonează predarea acestei limbi în 24 de comune.

– Ați preluat o ștafetă administrativă interesantă.
– Interesantă, dar cu probleme. Bugetul local avea, când am devenit primar, o gaură de 19 miliarde de lei vechi. În primele zile veneau la mine tot felul de agenți economici care-mi solicitau achitarea unor plăți restante de câte 2-3 miliarde de lei. Am crezut că sunt puși pe șotii, dar, din păcate, n-a fost așa.

– Trendul actual: proiectele. Aud că v-ați împrietenit cu ele…
– Am pornit o adevărată ofensivă a acestora. Am reabilitat, anul trecut, toate sediile instituțiilor de învățământ. Suntem în faza de achiziții, pe relația Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (AFIR), pentru construirea unei grădinițe cu program prelungit (inclusiv cazare, after school), la Gârleni (320. 000 euro). Cu 180. 000 de euro, pe aceeași relație contractuală, vom renova / moderniza / dota căminul cultural din Lespezi. Și căminul cultural din Gârlenii de Sus va cunoaște bucuriile modernizării, dotărilor. Baza sportivă din Gârleni așteaptă cu optimism, prin programul PNDL, o reamenajare și dotare cu tribune, vestiare etc. Tot prin PNDL, două proiecte de modernizare a unor drumuri din Lespezi, Gârleni, Gârlenii de Sus (9,9 km) vor fi așezate repede în operă. Peste pârâul Racila va fi construit un pod. Termenele de executare au, la aceste proiecte, un orizont temporal scurt. La stația de epurare, ca și la rețeaua de canalizare, vor fi continuate lucrările. Prin proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată, gestionat de CRAB, până în 2020 va fi implementat sistemul de alimentare cu apă potabilă pentru toată comuna.

– Există o situație nu tocmai plăcută cu rețeaua de canalizare…
– Practic, rețeaua există, dar nu este funcțională. Contractul de lucrări, încheiat în 2007, avea un termen de executare de opt luni… Lipsesc porțiuni de canalizare. Etc. Am reluat lucrările. Am stabilit recepția pentru finalul acestui an.

– Gazul metan?
– Da, este o dorință specială a noastră. Am întreprins demersurile necesare către cei de la TRANSGAZ. Aceștia, care investesc pe criterii de eficiență, au realizat un sondaj în comună. Vor să-i depisteze pe potențialii beneficiari. Așteptăm decizia acestei firme, suntem în discuții.

– Cea mai neplăcută problemă: comuna este ,,abonată” la inundații. Anual, zeci de gospodării și instituții sunt afectate. Este o fatalitate?
– Există o rețea de 25 de km de canale / șanțuri de colectare a apei care provine din precipitații. Din păcate, rețeaua se colmatează repede, eficiența ei este redusă. Mereu trebuie să decolmatăm. Iunie, iulie, august sunt luni de coșmar pentru noi. Problematica trebuie gestionată de Apele Române, care acuză insuficiența resurselor financiare. Nu înțeleg de ce trebuie să investim noi, comunitatea locală, în decolmatare și alte lucrări.

– În România, multe monumente istorice oftează din greu. În Gârleni?…
– Moara din Lespezi (1881) a devenit proprietate privată, este reabilitată. Sunt respectate arhitectura și obiectul de activitate. Dispensarul din Gârleni, construcție a sfârșitului secolului al XIX-lea, va fi renovat în curând. Aici își desfășoară activitatea trei medici de familie și este găzduită o farmacie. Un alt imobil, al școlii din Gârleni, construit în 1908, a primit aprobarea I.S.J. Bacău de schimbare a destinației. El găzduiește sediul G.A.L. ,,Plaiurile Bistriței”. Aici lucrează angajați din șapte comune. Imobilul inventariat sub denumirea Școala Lespezi, construit în 1906, oftează, cum spuneți dumneavoastră, din greu. Practic, este o ruină. Nu mai prezintă garanții de securitate. Cei de la Direcția de Patrimoniu ne-au solicitat să-l conservăm. Noi am solicitat Ministerului Culturii aprobarea pentru demolare. Nu mai ai ce conserva sau reabilita, din păcate.

– Doruri multe, resurse financiare puține?…
– Chibzuim, transparent, fiecare leu, fiecare euro. Atragem finanțări europene și de altă natură. Stabilim obiectiv prioritățile. Este nevoie de puțină răbdare și de încredere. Noi suntem prietenii viitorului.

GÂRLENI
Ultimul recensământ efectuat (2011) a constatat că populația comunei Gârleni este de 5.914 locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 6.281 de locuitori. Cei mai mulți dintre locuitori sunt români (94,17%). Comuna are o suprafață de 3582 hectare, din care 1448 hectare au destinație agricolă ( 1001 ha teren arabil, 1 ha livezi, 30 ha vii, 270 ha pășuni, 146 ha fânețe) și este constituită din satele Gârleni, Gârlenii de Sus (reședința), Lespezi, Șurina.