Preşedintele Partidului Popular Maghiar din Transilvania (PPMT), Csomortanyi Istvan, şi liderul Partidului Civic Maghiar (PCM), Mezei Janos, copreşedinţi al Uniunii Maghiare din Transilvania, au anunţat, marţi, la Târgu Mureş, că vor contesta ordonanţa procurorilor de neîncepere a urmăririi penale în cazul evenimentelor de la Cimitirul din Valea Uzului.
„Am avut o surpriză neplăcută ieri, când am primit răspunsul Parchetului de pe lângă Judecătoria Moineşti (judeţul Bacău, n.r.), legat de plângerile penale depuse încă de anul trecut, după evenimentele din cimitirul militar din Valea Uzului. Prin acest răspuns am fost înştiinţat că s-au comasat cinci plângeri diferite, care au avut ca şi subiect aproximativ aceleaşi fapte, din care una a fost depusă de colegul meu Mezei Janos, în numele Partidului Civic Maghiar, două au fost depuse de PPMT, restul de organizaţii civile şi o persoană fizică. De fapt, toate infracţiunile amintite au fost considerate de maniera în care nu este necesară continuarea unor investigaţii şi deci rămân fără consecinţe. Noi am menţionat în plângerile noastre infracţiunile de lovire şi alte acte de violenţă, tulburarea ordinii şi liniştii publice, incitarea la ură, discriminare şi profanarea de cadavre sau morminte, acestea toate sunt enumerate şi în Codul penal. (…) Ca şi consecinţă, bineînţeles că vom merge mai departe, vom depune contestaţie şi dacă şi după contestaţie nu se va lua nicio măsură şi nu se vor identifica infractorii de acolo, vom merge şi pe plan internaţional cu acest caz revoltător”, a declarat Csomortanyi Istvan, într-o conferinţă de presă.
Preşedintele PPMT a spus că din răspunsul procurorilor din Moineşti a aflat că cimitirul din Valea Uzului se află pe teritoriul administrativ al comunei Dărmăneşti, judeţul Bacău, nu pe cel al comunei Sânmartin, judeţul Harghita, deşi procesele pentru delimitarea celor două comune sunt încă pe rolul instanţelor de judecată.
„Am aflat unele chestiuni chiar din acest răspuns, conform procurorilor, Cimitirul militar din Valea Uzului aparţine unităţii administrativ-teritoriale Dărmăneşti (judeţul Bacău), deşi ştiu că se desfăşoară mai multe procese, deci nu avem o decizie clară în acest sens. Am primit înştiinţarea că nu au existat informaţii că în zona în care a fost amplasat monumentul eroilor internaţionali au fost sau nu au fost morminte sau dacă se află şi acum, deşi şi aici avem dovezi că şi acolo există morminte pe care s-au aşezat acele cruci noi. În conţinutul răspunsului în mod consecvent se vorbeşte despre grup de români şi grupuri de etnici maghiari, deci este tratat în mod evident ca şi problemă interetnică. (…) Este halucinant şi faptul că una dintre comunele care este implicată în dispută, comuna Sânmartin, din judeţul Harghita, nu a dorit să formuleze plângere pentru săvârşirea de distrugere, deşi în presă susţine că cimitirul îi aparţine. Asta nu o prea înţelegem cum s-a putut întâmpla”, a susţinut Csomortanyi Istvan.
Politicianul a precizat că procurorii nu i-au audiat nici pe cei care au depus plângeri, nici martorii prezenţi şi că în ordonanţa respectivă a descoperit o problemă gravă, legată de acuzaţia de incitarea la ură.
„Cea mai gravă chestiune am găsit-o la problema legată de incitare la ură: Apreciem că şi prin scandarea unor aşa-zise lozinci ‘afară cu ungurii din ţară!’ aşa cum au fost descrise în denunţul formulat, nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute condiţiile art 369 din Codul penal, din aceleaşi motive menţionate mai sus, aceste lozinci nefiind de natură să provoace incitarea publicului la ură sau discriminare, în condiţiile în care incitarea trebuie să vizeze o categorie de persoane, de exemplu persoane cu o categorie cu handicap, homosexuali etc. şi nu o etnie, aceste manifestări constituind cel mult o contravenţie'”, a arătat Csomortanyi, referindu-se la ordonanţa procurorilor. AGERPRES
Descoperă mai multe la Desteptarea.ro
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.