Proces lui Sechelariu (II) / Letea, victima colaterala intr-un razboi politic

A fost primar al Bacaului vreme de opt ani. Intre 1996 si 2004, numele lui Sechelariu era sinonim cu orasul pe care l-a condus. A intrat in afaceri chiar in 1990, cand a infiintat compania Selena, prima societate comerciala nascuta dupa legislatia noua. In 1996, era bogat si urca in scaunul de primar. Dupa 8 ani in care si-a pus amprenta asupra orasului, Sechelariu a plecat din primarie fara sa fi trecut nici macar o data pe la casierie, sa-si ia leafa. La capatul celor doua mandate in care a condus orasul, firmele lui Sechelariu aveau credite de cateva milioane de euro la banci. Si nici un leu restanta la bugetul de stat. Sechelariu se mandreste ca n-are astfel de probleme. Si, totusi, a facut 45 de zile de arest. El si doi colaboratori de-ai sai. Li s-a pus tot Codul Penal in cap. Dupa aproape un an de ancheta, PNA a fost nevoit sa renunte la cele mai multe si mai importante din capetele de acuzare. De fapt, dosarul &#8222Sechelariu” a inceput cu Letea, General Proiect, Transport Public. Dar aceste capete au cazut, deoarece anchetatorii PNA n-au putut satisface un ordin politic de &#8222linsare” a incomodului &#8222Seche”. Cotidianul DESTEPTAREA continua azi un serial de analiza a fenomenului &#8222Sechelariu”, cu toate laturile sale: sociala, economica si politica.

Dupa 1990, LETEA a devenit tinta predilecta a unor foarte influente si puternice grupuri de interese politico-economice. Controlul asupra unicului producator de hartie din Romania a deveni subit un punct de interes maxim. Avand Letea in mana, un rau-voitor putea manipula, prin presiuni mai mult sau mai putin subtile, mass-media nationala. Dupa liberalizarea pietei de hartie de ziar, interesul cercurilor politico-economice fata de fabrica bacauana au mai scazut. S-a incercat de mai multe ori privatizarea ei. Fabrica de hartie a fost cumparata in 1999 de Adrian Sirbu cu 5 milioane de dolari. Patronul de la Media Pro a renuntat la afacere dupa trei luni. De-a lungul timpului, la LETEA s-a facut in trei randuri audit international, analize care au declarat afacerea falimentara. In 2003, APAPS a organizat o licitatie internationala pentru re-privatizarea LETEA. Caietul de sarcini a fost cumparat cu 400 de milioane de lei de Selena si de patronul Chimcomplex, Stefan Vuza, acesta din urma retragandu-se. Pe 1 septembrie 2003, firma Selena a incheiat un contract de cumparare a pachetului majoritar de actiuni LETEA. Numai ca actiunile vor intra in intregime in proprietatea cumparatorului abia in 2007 si numai in conditiile in care cumparatorul va indeplini o serie de clauze contractuale deosebit de dure.

Refuz cu iz de presiune politico-economica

Demersul PNA de a implica societatea LETEA Bacau intr-o ancheta penala a creat probleme singurului producator de hartie de ziar din Romania. Incercarea administratiei firmei de a obtine un credit pentru acoperirea necesarului de capital de lucru s-a izbit de refuzul unei banci comerciale, gest care nu a avut neaparat o motivare realista. &#8222Raspunsul bancii este destul de alambicat. Ne refuza cererea de credit, dar ne spun ca raman alaturi de noi. Motivul nu este unul de natura pur economica, in conditiile in care, la intocmirea documentatiei, ni se cer date despre patron. Raspunsul bancii ridica anumite semne de intrebare, pentru ca LETEA si Selena, actionarul principal, aduc garantii solide si contracte in derulare acoperitoare. Numai cererea la export este de doua ori mai mare decat capacitatea noastra de productie”, ne-a declarat Manea Avramescu, directorul general al LETEA SA si, in acelasi timp, presedintele Consiliului de Administratie al societatii.

Acuze neacoperite

Din noiembrie 2004, insa, PNA a facut publice acuzele care i se aduceau fostului primar al Bacaului. Prima dintre ele se referea la &#8222achizitionarea pachetului majoritar de actiuni de la SC LETEA SA”. De fapt, acesta a fost primul lucru de care a fost acuzat Sechelariu. &#8222Este ciudat faptul ca procurorii ma acuzau de o privatizare frauduloasa, fara ca macar sa aiba dosarul de privatizare. Ma acuzau dupa ureche sau, poate, la comanda politica”, ne-a declarat Dumitru Sechelariu. &#8222Noi le-am dus dosarul de privatizare dupa ce am purtat o corespondenta intensa cu APAPS, pentru ca exista o clauza prin care eram obligati sa nu il facem public. In caz contrar, plateam o amenda de 500 de mii de dolari. Am obtinut acordul institutiei si asa am putut demonstra ca LETEA este o societate privatizata perfect legal”.

Procurorii isi

recunosc gafa

Dupa cateva luni de mediatizare intensa a unei presupuse privatizari frauduloase la LETEA, Sechelariu este trimis in judecata pentru cu totul altceva. Pe masa judecatorilor de la Tribunalul Bacau a ajuns un dosar in care producatorul de hartie de ziar nu are nici o implicare. Undeva, la fila 53, exista, totusi, un paragraf in care procurorii justifica solutionarea cu &#8222neinceperea urmaririi penale” in cazul privatizarii LETEA. &#8222Din probele administrate in dosar, nu rezulta stari de fapt care sa releve savarsirea vreunei infractiuni in ceea ce priveste privatizarea SC LETEA SA, de catre inculpatul Sechelariu Dumitru. Acesta s-a realizat prin licitatie publica, cu stabilirea valorii de pornire de catre autoritatea competenta centrala, neexistand nici un element de intentie in sensul diminuarii valorii bunului urmare a unor actiuni ale inculpatului”. Chiar daca, de mai bine de trei luni, societatea a fost scoasa complet din cauza, efectele unei mediatizari negative sunt resimtite si astazi. &#8222Numai daca am achita datoria catre Electrica si am deveni eligibili pe piata energiei, am putea incheia un contract de consum avantajos. Practic, de la 62 de euro/MW am putea achizitiona energie electrica cu numai 45 de euro/MW. Intr-un singur an, numai din aceasta diferenta, ar achita creditul bancar”, a explicat Avramescu.

Victime colaterale

La LETEA SA lucreaza aproape 1.000 de oameni. Sindicatul care stie foarte bine situatia intreprinderii spune ca, in prezent, fabrica are unele probleme care, de regula, apar la momentul apropierii de sezonul rece. Una dintre acestea este aprovizionarea cu materie prima a fabricii. Potrivit unei situatii, in prezent, stocul de lemn asigura functionarea fabricii pe o perioada extrem de mica, fata de anii interiori, cand venirea iernii gasea LETEA cu stoc suficient pentru a produce pana in primavara. „Materia prima se gaseste foarte greu, cu toate ca fabrica din Suceava, care era principalul consumator de lemn pentru celuloza din zona Moldovei a fost scoasa din circuit. Sper, insa, ca vom putea trece de acest impas, in contextul in care, pana in prezent, LETEA a produs 42.000 tone de ziar, fata de aceeasi perioada a anului trecut, cand am avut o productie de 33.000 de tone de hartie de ziar&#8221, a mai spus liderul Fartade. Cea mai mica disfunctionalitate la Letea, chiar si pentru o perioada scuta de timp, ar putea genera adevarate drame in Bacau. „Asta numai daca luam in calcul faptul ca, in fabrica, avem si angajati care sunt membri ai aceleiasi famili. Va dati seama ce ar insemna ca aceste famili sa nu aiba nici un venit, in afara de indemnizatia de somaj. Ar putea fi cu adevarat o problema sociala extrem de mare, daca fabrica nu ar mai putea continua sa functioneze. Mai ales daca fabrica s-ar inchide in plina iarna. Nu cred ca exista angajat care sa nu aiba imprumuturi la banci sau copii la scoala. In plus, toata lumea stie ca, iarna, cheltuielile cu intretinerea casei sunt mai mari decat in restul anului&#8221, a explicat Martin Fartade, liderul de sindicat de la LETEA.Scris de Catalin Bejan / Florentin Radu