De ceva vreme a apărut această etichetă pe care și-o lipesc cu încântare politicieni și cetățeni, civili și acoperiți. Așa am ajuns să avem partide „pro-justiție”, electorat „pro-justiție”, care folosesc vocabularul pentru a crea falii de genul „noi suntem cu Justiția, voi, nu”. Dacă ar fi să analizăm, însă, discursul așa-zis „pro-justiție”, o să avem surprize.
Cei care-și pun această etichetă au opinii extrem de originale despre împărțirea dreptății și consideră că justiție se face doar atunci când adversarii lor sub beliți de sistem. Dacă sunt luați și ei, nu mai e justiție iar dacă adversarii sunt achitați se cheamă că s-a întâmplat ceva cu justiția, eventual a fost prinsă de corupți și violată.
Discursul este simplist: noi suntem cu justiția, luptăm împotriva corupției, corupția este răul suprem care nu permite dezvoltarea țării și care aduce sărăcie, deci noi luptăm pentru binele națiunii și ca tot românul să prospere. Problema cu acest discurs este că pornește de la premisa că avem o singură problemă care ne stă în calea fericirii: corupția. În realitate, rezolvarea problemei corupției nu rezolvă situația.
Pentru că, pe lângă aceasta, mai avem subdezvoltare, o economie precară, dominată de companii străine, fără niciun interes în dezvoltarea țării, un sistem de învățământ lăsat de izbeliște, un sistem de sănătate cu mari probleme, un sistem bancar pus pe căpătuială și care ia șapte piei de pe român, avem o clasă politică plină de agenți de influență ai unor puteri străine, avem magistrați care fac politică și așa mai departe.
Anticorupția nu e un medicament universal care, odată luat, te scapă de toate bolile. Dimpotrivă, aș spune, anticorupția unidirecțională a distrus sistemul nostru politic deoarece a fost folosită pentru a face pârtie unora prin scoaterea de pe scenă a altora. Și, revenind la eticheta „pro-justiție”, cam asta a însemnat acest lucru: condamnări cu dedicație, anchete abuzive, interceptări ilegale, interpretări originale ale cadrului legislativ, într-un cuvânt, abuzuri. Cum am spus-o de atâtea ori, vreau să văd corupții pedepsiți. Dar pe lege, în cadru legal, fără nicio posibilitate de a se spune, ulterior, că persoana condamnată a fost victima unui abuz.
Ce avem astăzi? Mii de condamnați care vor fi rejudecați deoarece completele care i-au judecat au fost constituite cu încălcarea legii. Alți suspecți au fost achitați pe motive de procedură: s-a încălcat legea în timpul urmăririi penale, s-au plantat probe, s-au forțat denunțuri, s-au făcut interceptări ilegale. Cu tot respectul, asta nu este justiție.
