Norocel Ciubotaru este la al II-lea mandat de primar. Candidat din partea PNL, Norocel Ciubotaru a câștigat alegerile în anul 2012, preluând ștafeta chiar de la tatăl său, Vasile Ciubotaru (PNL), fost primar în mandatul 2008 – 2012. La alegerile din 2016, Norocel Ciubotaru a mai câștigat un mandat la Primăria Itești, având astfel continuitate la cârma comunei. Localitatea pe care o administrează în prezent se întinde pe o suprafață de aproximativ 3.000 ha, are o populație sub 1.500 de locuitori și 820 de gospodării. Comuna este formată din satele Itești, Dumbrava, Ciumași și cătunul Făgețel, loc în care mai locuiește o singură familie cu acte de Itești.
– Cât de important este factorul politic în dezvoltarea comunei?
– Factorul politic este esențial! Politica dictează peste tot și tot din susținerea politică vin și fondurile atât de necesare dezvoltării. Am venit în administrație din mediul privat, cu foarte multe idei și așteptări, însă sunt foarte dezamăgit de „susținerea” Guvernului. Noi, cei din administrație, suntem puternici și luptători din fire, însă când vine vorba despre implicarea sau neimplicarea politicului în administrație, este foarte greu să anticipezi ceea ce îți va oferi viitorul. Totul este condiționat politic!
– Atragerea fondurilor europene nu este o soluție în lipsa susținerii politice?
– În orice formă este vorba de bugetarea proiectelor. Suntem singura comună din Bacău care are sub 1.500 de locuitori, iar acest lucru nu ne face atractivi pentru fondurile europene. De fiecare dată, punctajul ne-a dus în pragul eligibil, dar nefinanțabil. Având suprafețe de teren foarte mari și lungimi de drumuri, nu reușim să ne legăm de drumul județean. Prin urmare, suntem tratați ca un cătun.
– Care sunt prioritățile comunei ce țin de dezvoltare?
– Putem vorbi aici de 17 km de canalizare și de 8 km de asfalt. Avem rețea de apă funcțională (proiect european accesat în 2003-2004). Aproape toți localnicii s-au legat la rețeaua de apă pentru că asta este starea de normalitate. Oamenii au nevoie de normalitate, nu de promisiuni deșarte. La fel de bine știu că nu stă doar în puterea mea să aduc normalitatea și civilizația la țară. Pentru racord au plătit o taxă între 600 și 700 de lei, iar pe oamenii nevoiași i-am sprijinit în achiziționarea materialelor, la prețuri cât mai mici. În ceea ce privește rețeaua de cișmele, aceasta este nefuncțională. Nefiind folosită, conductele s-au degradat în timp. În plus, rețeaua a fost subdimensionată. Aveam 35 de cișmele la trei sate. Acesta a fost un proiect ratat din start.
– În ce măsură vă ajută în plan local renumita livadă de la Itești?
– Afacerea în sine i-ar ajuta foarte mult pe localnici, în sensul în care ar avea de muncă 5 – 6 luni/an. Problema este că oamenii nu vor să muncească! Cu excepția paznicilor și a doi-trei oameni care lucrează cu ziua, puturoșii preferă să stea degeaba decât să muncească. Pe unii dintre ei, legea chiar îi ajută. În cazul lor, statul nu face altceva decât să încurajeze puturoșii! Așa că acționarii acestei afaceri, rentierii, colaborează cu oameni din Bacău, Vrancea și Neamț, în loc să meargă la muncă localnicii. Noi nu-i putem obliga, așa că problemele sociale rămân tot în curtea noastră. Nici pentru bonificațiile date de Legea 416 nu se îngrămădesc mulți. În total sunt vreo 17 persoane care beneficiază de ajutor social pe 416, din care 10 au probleme medicale.
– Care este cea mai presantă problemă a comunei?
– Avem nevoie de instrastructură mare care să ne lege de civilizație! Avem nevoie de asfalt! De ani de zile ne rugăm de Consiliul Județean Bacău să asfalteze aproximativ 1,6 km de drum județean, care face legătura cu satul. Nu ne-a auzit nimeni, iar atunci când ne-am făcut ascultați ni s-a spus că nu sunt fonduri. Am vorbit cu președintele Sorin Brașoveanu și am ajuns la concluzia că cea mai bună soluție ar fi să redea comunei acea porțiune de drum care face legătura cu satul, de la calea ferată și până la troița din deal. Rămâne de văzut când se va fructifica ceva în acest sens. Urgențele le rezolvăm cu ajutorul agenților economici care funcționează sau care au sediul social pe raza comunei Itești.
ITEȘTI
Comuna se află în partea de nord a județului, pe malul drept al Siretului și pe cel drept al Bistriței (în dreptul lacului de acumulare Lilieci), la altitudinea de 150 m. Este traversată de șoseaua națională DN2, care leagă Bacăul de Roman. Prin comună trece și calea ferată Bacău–Roman, pe care este deservită de stația Itești. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta denumirea de Ciumași, făcea parte din plasa Bistrița de Sus a județului Bacău și era formată din satele Itești (reședință), Ilieș, Ciumași, Făgețelu și Borleanu, cu 1.125 de locuitori. În comună funcționau o școală mixtă cu 39 de elevi (dintre care 15 fete) la Itești și 3 biserici, iar principalii proprietari de pământuri erau principesa Lucia Schoenburg de Waldenburg, moștenitorii lui S. Pisoschi și Al. Chiribău. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în plasa Bistrița a aceluiași județ, având aceeași alcătuire și o populație de 1800 de locuitori. Comuna a fost transferată în 1950 raionului Bacău din regiunea Bacău, primind și numele de Itești, după satul de reședință. În 1968, a revenit la județul Bacău, reînființat, dar a fost imediat desființată, satele ei trecând la comuna Berești-Bistrița. Tot atunci, satul Borleanu a fost desființat și contopit cu satul Ciumași. Comuna a fost reînființată în 2005, prin desprinderea satelor Itești, Ciumași, Dumbrava și Făgețel din comuna Berești-Bistrița.
