Patru ani de mandat Stavarache. Patru ani de stagnare a orasului. Realitati triste, dar multe promisiuni aruncate pe piata. Patru ani in care primarul Bacaului s-a ocupat mai mult de jocuri politice, de vendete personale. Un mandat in care bacauanii si-au pus sperante. Cel putin la inceput. A fost insa un mandat al dezamagirilor, caracterizat prin inconstanta, incompetenta si lipsa unei strategii clare. Dar si un mandat in care apropiatii lui Stavarache si-au umplut conturile.
Centrul expozitional si de afaceri. O denumire pompoasa, demna de un oras cu o economie in plina expansiune, cu un mediu investitional efervescent. Adica exact opusul Bacaului. Aceasta idee, draga inimii lui Romeo Stavarache, este bifata la capitolul atragerii de fonduri nerambursabile in dreptul frumoasei cifre de 14 milioane de euro. Insa datele oficiale, emanate chiar de la Consiliul Local si de pe site-ul Agentiei pentru Dezvoltare Locala, contrazic clar minciunile sfruntate de prin pliante. In studiul de fezabilitate realizat de SC ISO GROUP SRL din Iasi suma este sensibil diminuata. La capitolul „principalii indicatori tehnico-economici ai investitiei” (pagina 39 din SF, in cazul in care primarul vrea sa se dumireasca), este specificat, scurt si la obiect, ca „valoarea totala este de 7.800.000 euro.”
Minciuna merge mai departe
De parca nu ar fi de ajuns ca investitia este de fapt cam de jumatate fata de cat afirma mereu Stavarache, mai apare o problema, deloc de ignorat pentru bacauanul cotizant la buget. Si anume ca nici macar aceasta suma nu este integral obtinuta din resurse extrabugetare. Conform aceluiasi studiu de fezabilitate amintit mai sus, 4.350.000 euro provin din fonduri PHARE, 1.450.000 sunt de la bugetul de stat si 2.000.000 din surse proprii. Cum Stavarache n-are alte resurse proprii decat daca ar fi vorba de ciorapei, banii vor pleca de la bugetul local. Mai interesanta devine situatiunea la finalul studiului de fezabilitate, unde au intervenit autoritatile locale cu mici modificari in ultima sedinta. Acolo contributia din surse proprii creste de la 2 la 5.335.102 euro. Plus TVA-ul ce va fi acoperit de stat. Este greu de crezut ca pretul SF-ului nu a fost inclus in cifra initiala de 7.800.000. Si oricum acesta nu ar fi costat un sfert din valoarea investitiei. Ceea ce este clar e ca primarul minte cu nonsalanta. Din cele 14 milioane fonduri nerambursabile, mai bine de o treime tin de bugetul local. Bani cu care s-ar putea ridica zeci de locuinte, amenaja zeci de locuri de joaca, asigura canalizarea pe cateva strazi.
Primaria se eschiveaza
Conform declaratiei purtatorului de cuvant al primariei, Mihaela Grosu, diferenta de inca aproape 3,5 milioane de euro se datoreaza „schimbarilor din normativul seismic si cresterii pretului la materiale, fiind vorba de o hotarare din 2005, modificata acum”. In ceea ce priveste trecerea celor 14 milioane peste tot la capitolul fonduri nerambursabile castigate, Mihaela Grosu este de parere ca este o formulare extrem de clara, pe fituicile lui Stavarache aparand „valoarea integrala a investitiilor”. Fiind insa omisa constant participarea de la bugetul local care, dupa cum se vede, este adeseori de ordinul milioanelor de euro. La acest mod, in ciuda celui mai bogat buget din ultimii ani, in timp record Bacaul va ajunge recordman absolut la acumularea de datorii. Pentru binele cetatenilor, desigur.
CET, cuiul din talpa administratiei
Instalarea grupului de cogenerare cu turbina cu gaze face parte dintr-o strategie elaborata de conducerea CET si fosta administratie locala in 2003. Stavarache si echipa sa se lauda fara rusine cu aceasta investitie si cu pretul scazut al gigacaloriei, uitand ca in ultimele ierni intretinerea i-a ars la buzunar pe locatarii din blocurile bransate la sistemul centralizat de incalzire. „Prin vanzarea curentului obtinut, Bacaul isi va mentine, la fel ca in ultimii ani, cel mai mic pret din Moldova la gigacalorie 136 lei, cu 50 la suta mai ieftin decat in Iasi, unde pretul gigacaloriei este 187 lei.” Trecand peste greselile de exprimare (pret mai ieftin!!!) si de calcul, citatul din pliantul electoral contine minciuni sfruntate. Pretul real al gigacaloriei produse de CET nu este nici pe departe cel mai mic din Moldova, depasind 230 de lei. Diferenta dintre pretul platit de consumator, 137 lei, aprobat de Consiliul Local Bacau, si cel de productie este suportata tot de locuitorii acestui oras, fiind acoperita de la bugetul de stat si de la cel local, la care contribuie bacauanii.
Povesti cu picioare scurte
Povestea grupului de cogenerare a inceput in 2003, atunci cand fosta administratie locala a prezentat consilierilor locali de la acea vreme o strategie pe termen lung de alimentare cu energie termica a municipiului Bacau. Pe baza girului acordat de consilierii de atunci, CET Bacau a pregatit un proiect care a primit finantare prin fonduri guvernamentale (12 milioane euro). Pentru fondurile primite, Romeo Stavarache se impauneaza de pomana si ii minte pe bacauani in fata. Acestea au fost alocate de la bugetul statului, prin OUG 48/2004, care prevede reducerea subventiilor acordate producatorilor de energie. Ordonanta permitea utilizarea sumelor respective pentru retehnologizare si modernizare. In timp ce in alte orase banii au fost utilizati pentru investitii multe si marunte, la Bacau s-a realizat un proiect unic in tara. Decizia s-a luat in 2003, iar meritul este al conducerii CET-ului si al fostei administratii. O dovada ca Stavarache nici macar nu are habar ce inseamna grupul de cogenerare este celebra sa promisiune ca, dupa instalarea acestuia, bacauanii vor avea apa calda pe gratis. In loc de o asemenea facilitate, bacauanii s-au trezit cu facturi de milioane pentru caldura pe sponci si apa calaie de la CET.
Borduri peste nivelul caselor
Cartierul Tache. Un loc pe care Stavarache l-a ridicat mereu in slavi si pe spatele caruia si-a facut mereu campanie. O campanie mincinoasa. Strazile sunt reabilitate haotic, oamenii stau cu mocirla in poarta de luni de zile, trotuarele, proaspat turnate, crapa. O situatie deosebita este si pe strada Crinului, aflata la capatul cartierului. Aici asfaltarea a inceput de ceva vreme si a stagnat. Asfaltul este de fapt doar o mare de bolovani si pietris, iar trotuarul plin de denivelari. Bordurile sunt ridicate peste nivel, acopera de o palma gardurile oameniilor, pietonalul, abia facut, nu are deloc panta. „Daca ploua toata apa intra in curtile noastre, ne-a spus intrigat Andrei Ticau, de la imobilul 16. Aici la mine e jale. Au ridicat bordurile foarte inalt, peste gura de canal. Daca acum toarna asfaltul pe trotuar imi ingroapa gardul mai bine de 20 de centimetri. Am masurat eu cu o cumpana… Este denivelat. Nu-i deloc liniar. Nici nu i-am lasat sa mai faca ceva. Canalizarea mi-am facut-o eu, ca ei nu faceau treaba ca lumea. Uitati-va, canalizarea mai veche este mai buna decat cea facuta de ei. Am facut sesizari la Primarie, mi-a promis primarul ca vine pe aici. N-a venit. A fost in schimb proiectantul si m-a lasat cu ochii in soare. Nici nu m-a ascultat. Nu se poate asa ceva. E bataie de joc. Noi ai cui suntem? Platim taxe la zi, impozite, si ne alegem doar cu lucrari de astea in bataie de joc”. Pe strada aflata in constructie nici nu se poate circula, din cauza gropilor si a denivelarilor.
Trotuare asfaltate, dar fara asfalt
In cartierul Aviatori, oamenii clocotesc. La fiecare pas. In urma cu doua zile, intr-o emisiune la televiziunea personala 1 TV Bacau, o bacauanca din zona, de pe strada Aviatori, de la blocul numarul 31, scara C a intrat in direct cu primarul Stavarache pentru a-i pune o intrebare simpla si pertinenta: „Domnule primar, va laudati ca ati intrat cu asfaltarile si printre blocuri. Pe strada noastra cand ajungeti. In fata blocului iti rupi picioarele, asfaltul e spart, scarile la fel…”, a sesizat femeia. Intr-un zel pur electoral, Romeo Stavarache i-a raspuns sec: „Doamna, dar e asfaltat deja…”. Cum? Trotuarul asfaltat, dar… fara asfalt? Noi ne-am convins ieri la fata locului. Ni s-a mai confirmat inca o data faptul, daca mai era nevoie, ca realitatile primarului in teren sunt cu totul altete. Iar minciuna pentru el are picioare lungi. Prea lungi parca. Scris de Roxana Neagu, Doina Mincu, Emilian Berceanu, Ionut Avram
Descoperă mai multe la Desteptarea.ro
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
