– Sunteti, domnule Adrian Palistan, primar în Palanca de 12 ani. Acum ati inceput al patrulea mandat, ca membru PSD. S-ar putea spune ca pentru dumneavostra functia a devenit un fel de profesie. A fost mult, a fost putin în ceea ce v-ati propus pentru aceasta comuna?
– Când ai o strategie pe termen lung si îti stabilesti anumite obiective pentru a caror realizare trebuie sa lucrezi foarte mult, ti se pare ca timpul trece foarte repede. Pentru mine cei 12 ani au fost ani buni, în sensul ca din ceea ce mi-am propus am realizat peste 75%. Asadar, prin prisma realizarilor as spune ca a fost mult.
– Ce credeti ca i-a convins pe consatenii dumneavoastra sa va acorde din nou votul lor pe 5 iunie 2016?
– Într-o comunitate sunt multe probleme de rezolvat, cum ar fi realizarea unor investitii de stricta necesitate si gasirea surselor de finantare pentru acestea, probleme sociale, probleme de fond funciar, probleme organizatorice, activitati pe linie educativa si culturale si multe altele cu care se confrunta comunitatea si pentru a caror rezolvare trebuie sa îmi aduc contributia. Cred ca mi-am facut treaba cu responsabilitate si, atunci, concetatenii mei mi-au acordat un nou credit pentru urmatorii patru ani.
– Aveti, desigur, o strategie pentru dezvoltarea comunei în urmatorii patru ani de mandat. Cum arata aceasta, ce sperati de la noul interval de timp?
– Pentru consatenii mei mi-am propus sa realizez investitii în infrastructura de transport si tehnico-edilitara a comunei, în vederea îmbunatatirii nivelului de trai al populatiei si reducerii decalajelor intre conditiile de trai din mediul urban si din cel rural. Astfel, implementam un proiect integrat cu cinci componente. Este vorba de alimentarea cu apa în localitatile Ciughes si Palanca, de canalizare si statie de epurare în Ciughes si Palanca, de modernizarea drumului vicinal DN12A-DC137, în satul Palanca, de construirea unei gradinite cu doua grupe in satul Popoiu si de reabilitarea cladirii Muzeului de istorie si etnografie al comunei Palanca, finantat din fonduri europene prin FEADR, în valoare de peste 13 milioane de lei. Dar, vom moderniza, vom extinde si vom dota si caminul cultural din satul Ciughes, cu finantare prin Compania Nationala de Investitii (CNI), vom construi o gradinita cu trei grupe în satul Palanca, prin finantare de la Ministerul Educatiei, vom extinde reteaua de alimentare cu apa si sistemul de canalizare în satele Popoiu, Palanca si Ciughes si vor fi modernizati 5,5 km de drumuri locale.
– La ce realizari ale celorlalte mandate de primar pe care le-ati parcurs se vor alatura aceste obiective?
– Este o lista lunga si aici, care cuprinde modernizarea drumului comunal DC137 prin SAPARD, cu 1,2 milioane de euro, modernizarea, extinderea si dotarea scolii cu clasele I-IV Lunca Ciughes prin Programul Operational Regional, cu aproximativ 300.000 de euro, construirea cladirii pietei comunale Palanca, prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (FEADR) cu 180.000 de euro, amenajarea unui spatiu public de recreere pentru locuitorii comunei Palanca, prin FEADR cu 90.000 de euro si construirea Centrului de consiliere si sprijin pentru parinti si copii aflati în situatii de risc, în Palanca, prin Ministerul Muncii (MMFPSPV) cu 65.000 de euro. De asemenea, e vorba de construirea salii de educatie fizica la scoala Palanca, prin CNI cu 350.000 de euro, de construirea unui pod de beton armat peste râul Trotus, prin OG7/2007 cu 400.000 de euro, a unui pod de beton armat peste pârâul Ciughes, cu 260.000 de euro, de modernizarea drumului comunal DC137 prin Programul National de Dezvoltare Locala, cu 650.000 de euro, de amenajarea Complexului arhitectural „Emil Rebreanu”, împreuna cu Fundatia „Gândul Aprins”, cu 100.000 de euro, dar si de modernizarea scolilor Palanca si Ciughes, cu 100.000 de euro si de regularizarea albiilor Ciughes si Sant, de catre Administratia Bazinala de Apa Siret, cu fonduri FEADR.
– Stiam ca Palanca este campioana la atragerea de fonduri europene. Am vizitat personal câteva obiective construite astfel la dumneavoastra. Câti bani europeni au ajuns în comuna? Pentru ce proiecte au venit banii si ce alte proiecte sunt acum în aplicare?
– Am dispus de 1.770.000 euro la care se adauga, acum, 2.827.200 euro pentru cele cinci proiecte deja mentionate in strategia urmatorilor patru ani, pentru care s-a semnat contract de finantare si s-au început lucrarile.
– Comuna Palanca împlineste 90 de ani în actuala organizare administrativ-teritoriala. În 1926, satele Palanca, Popoiu si Ciughes s-au desprins din comuna Brusturoasa, din care faceau parte din 31 martie 1864, când s-a facut noua împartire administrativa a tarii. Brusturoasa avea atunci 15 sate. A fost o reorganizare de bun augur?
– Probabil asa au gândit si înaintasii nostri, ca se poate realiza o dezvoltare administrativ teritoriala mai buna si mai eficienta pentru zona. În gândirea europeana actuala se discuta din ce în ce mai mult despre dezvoltare comuna pe teritorii mai mari, respectiv pe grupuri de localitati. Astfel, ne-am constituit într-un Grup de Actiune Locala „Valea Muntelui”, cu ajutorul caruia am aplicat si aplicam proiecte comune de dezvoltare a Vaii superioare a Trotusului conform Strategiei de Dezvoltare a Grupului.
– Palanca a fost multa vreme la granita cu Imperiul Austro-Ungar. Si astazi se mai vad urmele fortificatiilor de pe granita. De altfel, chiar numele comunei se spune ca vine de la fortificatiile de pe Pârâul Sant, un afluent al Trotusului. În zona convietuiesc români si maghiari. Cum pastoreste un primar român aceasta comunitate mixta?
– Locuitorii comunei Palanca, fie ei de etnie româna sau maghiara ori de alte confesiuni, convietuiesc de sute de ani. Niciodata în istoria comunei noastre nu au fost diferende între oameni pe aceste teme. Si în prezent ne respectam, traim împreuna, muncim împreuna, participam împreuna la viata de zi cu zi a comunei, deoarece atât bucuriile cât si neajunsurile sunt comune, acestea nu difera de la o etnie la alta ori de la o religie la alta. Asadar, sunt onorat ca am fost ales sa reprezint si sa pastoresc aceasta comunitate, aparând drepturile fiecarui membru al ei si asigurând respectarea legilor si normelor de convientuire sociala.
– Presedintele Asociatiei Comunelor din România (ACOR) propune un pact national pentru autonomie locala, care sa conduca la „reducerea decalajelor conditiilor de trai dintre mediul urban si cel rural”. Cum comentati aceasta propunere?
– Initiativa Presedintelui ACOR are toata sustinerea mea si cred ca aceasta se observa si din interviul pe care l-am dat astazi, deoarece mi-am creat o tinta din reducerea decalajelor conditiilor de trai dintre cetateanul din mediul urban si cel din mediul rural. Întelepciunea, care s-a nascut la sat, face casa buna cu scoala si cu pregatirea superioara care se gasesc la oras.
Comuna cu nume sonor, care ar veni de la vechile intarituri de aparare de pe Pârâul Sant – afluent al Trotusului, Palanca este atestata documentar intr-un hrisov al domnitorului Vasile Lupu din 1648, dar despre fortificatiile de pe Sant sunt informatii si la cronicarii moldoveni Grigore Ureche si Miron Costin. Fortificatii inca vizibile in comuna sunt cele de pe fosta granita dintre Austro-Ungaria si România, construite in timpul lui Gheorghe Rakoczi II, principele Transilvaniei, numite de localnici „Treptele Mariei Tereza”.
Comuna are, astazi, cinci sate – Palanca, Ciughes, Popoiu, Cadaresti si Pajistea – si 3.470 de locuitori, circa 97% români.
Romanul „Padurea spânzuratilor” al lui Liviu Rebreanu a facut din mormântul si monumentul ofiterului Emil Rebreanu (fratele scriitorului, dezertor din armata austro-ungara in timpul luptelor cu armatele românesti si condamnat la moarte prin spânzurare chiar la granita cu România) unul dintre cele mai cunoscute obiective turistice din Palanca.
Actualul monument a fost ridicat in anul 2012 si din initiativa primarului Adrian Palistan.
Demn de atentie este si monumentul de arhitectura traditionala „Ansamblul de instalatii tehnice” de la inceputul sec. XX, din satul Ciughes, ansamblu care cuprinde o moara de apa si un fierastrau hidraulic.
