– Comuna Gioseni a revenit pe harta judetului Bacau in 2005, dupa ce a fost desfiintata la inceputul anilor ’50, când a fost inglobata in comuna Tamasi. Ati fost printre cei care au facut demersurile pentru revenirea la statutul de unitate administrativa de sine statatoare. Cum a fost?
– Eu am venit pe ultima suta de metri, mai multi cetateni din satul Gioseni, inca de la inceputul anilor ’90, au facut demersurile necesare, legale, pentru reinfiintarea comunei Gioseni. As vrea sa-i amintesc pe cei mai activi, care au facut parte din comitetul de initiativa, Vladimir Husanu si Eugenia Husanu, ambii invatatori, dar si altii. Comuna Gioseni a existat de pe timpul lui Cuza, insa comunistii au facut o reforma administrativa si au desfiintat-o, fara consultarea populatiei. Asadar, s-a organizat un referendum si s-a decis, prin Legea 67/2005, reinfiintarea comunei. Eram primar, in primul mandat, al comunei Tamasi, ales in 2004. In iunie 2005, la alegeri, am candidat, din partea PNL, la functia de primar al noii comune si am câstigat.
– Spunea un cititor ca, in 2005, in Gioseni, nu era un centimetru de strada asfaltata. Care este situatia acum, dupa 10 ani? Cu ce ati inceput?
– Avea dreptate. Cu ce am inceput! Erau atâtea de facut… A trebuit sa o luam de la zero. Cât am fost primar la Tamasi, demarasem o investitie de un milion de euro, de alimentare cu apa a celor patru sate ale comunei, inclusiv Gioseni. Fondurile au fost impartite, astfel ca lucrarile in Gioseni au fost finalizate in 2006. Avem apa, atunci facem si canalizare. Am depus un proiect la Ministerul Mediului, a fost acceptat, finantat si finalizat in 2012, când am revenit pe functie, deoarece, in 2008 am pierdut alegerile. Acum, Gioseni este prinsa in master planul judetului, de apa si apa uzata, cu 2 milioane de euro, pentru extindere alimentare cu apa si canalizare in toata comuna, plus o statie de tratare a apei.
– Domnule Tamas, de la inceput, Cuiul lui Pepelea a fost DJ252B, care strabate comuna, de la un capat la altul. Cine nu a reusit sa-l asfalteze, a pierdut alegerile. Vi s-a intâmplat si dumneavoastra, in 2008. Din moment ce acum sunteti primar, inseamna ca drumul a fost asfaltat?
– Este drum judetean, el trebuia modernizat de Consiliul Judetean, insa pe oameni nu-i intereseaza, ei au ales un primar si asteapta de la el sa rezolve drumul. As fi patit-o din nou, daca nu reuseam, in 2014, sa asfaltez aceasta importanta artera de circulatie. Multumesc USL-ului, eu recunosc ca ne-a ajutat. In urma negocierilor, s-a hotarât asfaltarea, Consiliul Judetean s-a tinut de cuvânt, astfel ca locuitorii din Gioseni beneficiaza acum de un drum modern. Dar nu ne-am limitat doar la DJ, am depus, in 2007, un proiect pentru asfaltarea a sapte drumuri comunale importante, cu acces la scoala, biserica ortodoxa, gradinita, cimitir, investitie finalizata in 2011, când eu eram consilier judetean. Când am revenit, in 2012, ales cu 85 la suta din voturi, am initiat si continuat alte proiecte.
– Am fost pe mai multe ulite din comuna, am vazut ca multe sunt asfaltate, au poduri, punti, sunt consolidate malurile. S-a investit foarte mult in numai 10 ani. Care ar fi urmatoarele proiecte?
– Anii urmatori sunt importanti pentru comuna noastra. Am candidat trei persoane la alegerile din iunie 2016, eu am câstigat cu 58 la suta, asa ca intreaga responsabilitate este a mea, a consiliului local, unde avem majoritate. In general, m-am ferit de promisiuni mari, pe care nu le-as putea duce la capat, deoarece, stiti, este o perioada mai dificila, urmeaza alegerile parlamentare, vine un nou guvern, cu toate acestea noi mergem inainte. Avem alte doua proiecte, de modernizare a inca sase kilometri de strazi/ulite, depus in 2015 la Ministerul Dezvoltarii. Acum se lucreaza la drumul Blajoaia, o promisiune din campania electorala, daca vremea tine cu noi, in trei saptamâni va fi asfaltat, pe o lungime de peste un kilometru. Am promis modernizarea centrului civic, in cinci puncte principale, vor fi alei, trotuare, gazon, flori, mobilier. Ne indreptam spre standardele de la oras, avem apa, canal, asfalt, primarie noua, cabinet medical, cabinet stomatologic, farmacie, scoala aflata intr-un program de reabilitare, sala de sport multifunctionala, teren cu nocturna, o parte construite de fostul primar. O frumoasa realizare este si gradinita din nordul comunei, are patru sali de clasa, mobilate si dotate.
Toata lumea este de acord ca decizia din 2005, de reinfiintare a comunei, a fost una foarte buna, benefica pentru locuitorii satului Gioseni.
Daca am fi ramas in continuare sat al comunei Tamasi, nu s-ar fi putut realiza toate acestea. Acum ne gospodarim singuri, cu mult, cu putin, asa cum doresc cetatenii.
– Pe site-ul oficial al Primariei Gioseni faceti un apel-invitatie pentru a vizita comuna, pentru a descoperi oportunitati de investitii. Ati primit vreo solicitare?
– Nu prea multe, insa au fost. Zilele acestea a venit o familie, plecata de mai mult timp din comuna, care ar vrea sa investeasca intr-o ferma de bovine si intr-o carmangerie. Am stat de vorba, i-am pus in tema cu legislatia. Sa vedem ce decizie vor lua. A mai venit o firma din Germania care ar fi dorit sa construiasca o statie de transformare de 400 kilovolti, le-am dat un teren de patru hectare, am discutat, insa nu ne-a mai dat niciun semn. Nu stiu ce s-a intâmplat. Dar, sa stiti, avem tineri investitori in comuna, care au accesat fonduri europene prin GAL, 20.000 de euro nerambursabili si au infiintat o ferma legumicola. Lucreaza, câstiga, vând produsele pe piata Bacaului, cum fac si alti cetateni, la noi este traditie in cultivarea legumelor. Avem multi crescatori de animale, constructori, buni constructori, altii, peste 300 sunt navetisti, lucreaza in constructii, la marile magazine de la intrarea in Bacau. Si Primaria a accesat fonduri prin GAL, am modernizat fosta primarie si am cumparat costume populare pentru formatia noastra artistica “Serpoaica”, compusa din dansatori si solisti de muzica populara. Deocamdata nu avem camin cultural, fac repetitii si sustin spectacole in Sala de sport, in Parcul comunal, reamenajat si modernizat. In fiecare an organizam “Zilele comunei”, suntem la editia a XII-a, unde promovam artistii nostri, dar invitam, in functie de buget, si solisti consacrati.
– Sunteti un mare amator de sport, aveti un fiu sportiv, handbalist.
– Sunt multi sportivi in comuna. Avem o echipa de fotbal, “Viitorul” Gioseni, al carei animator este Ghita Simion, fost fotbalist, acum antrenorul echipei, inscrisa in categoria “Onoarea”. Avem si o grupa “2005”, inscrisa si ea in campionat. Este bine pentru copii, fac miscare, dezvolta spiritul de intrecere, fair-play-ul. Dar nu numai atât, avem cinci fete din comuna care activeaza la CSS, la handbal. Si, in final trebuie sa va spun ca eu organizez “Memorialul Marcel Paunica”, regretatul antrenor de handbal, care a fost profesor multi ani la Gioseni, cu intreceri de handbal si fotbal, cu participarea mai multor echipe scolare. Este una dintre cele mai frumoase competitii sportive din aceasta parte de judet. Marcel Paunica a fost si antrenorul fiului meu, care acum este portar la HC Vaslui, dupa ce a jucat sapte ani la Stiinta Bacau. Sunt foarte mândru de comuna mea, de locuitorii ei, oameni harnici, gospodari, dornici de musafiri, de aceea multumesc ziarului “Desteptarea” pentru ca mi-a oferit posibilitatea sa vorbesc despre eforturile noastre de a moderniza aceasta frumoasa comuna. Ca primar, dar si in numele Consiliului Local, reinnoiesc invitatia de a ne vizita, de a investi in satul nostru, deoarece sunt suficiente oportunitati, fie in agricultura, in cresterea animalelor, in constructii si, de ce nu, in turism.,
GIOSENI
Reinfiintata in 2005, comuna se afla în partea central-estica a judetului, pe malul stâng al Siretului, în aval de barajul Galbeni si în amonte de lacul de acumulare Racaciuni. Este strabatuta de soseaua judeteana DJ252B, care o leaga spre nord de Tamasi si Buhoci si spre sud de Horgesti si Pâncesti. Comuna are in componenta un singur sat, Gioseni, cu o populatie de stabila de 3.200 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (92,43%), cu o minoritate de romi (1,05%). Pentru 5,94% din populatie, apartenenta etnica nu este cunoscuta. Din punct de vedere confesional, 65,77% sunt romano-catolici 26,07% ortodocsi si 2,06% penticostali.
