O situatie statistica la nivel de judet privind aprovizionarea cu lemne la unitatile scolare arata extrem de ingrijorator: in 5 comune depozitele sunt goale, la alte 65 a fost asigurat sub 50 de procente din necesarul de lemne, numai copiii de varsta scolara din doar trei comune avand, la ora actuala, sanse sa invete in sali de clasa incalzite. Majoritatea primarilor au facut solicitari de lemne la ocoalele silvice, insa multe au ramas doar la capitolul de discutie.
Mii de copii vor invata in frig
Suntem in plina toamna, a inceput scoala, insa majoritatea copiilor de la tara risca sa invete in frig, imbracati cu haine groase si caciuli pe cap. Si asta pentru ca primarii din comunele in care invata nu au reusit, de la inceputul anului si pana acum, sa faca aprovizionarea cu lemne. La ora actuala, in cinci comune depozitele de lemne de langa unitatile scolare sunt complet goale. Este vorba despre comunele Cleja, Magura, Nicolae Balcescu, Colonesti si Valea Seaca. „Nu avem bani sa cumparam lemne pentru scoli. Astept rectificarea de buget si, poate atunci, voi reusi sa iau lemne. De unde? Habar n-am. Unde va fi mai ieftin, ca doar banii sunt foarte putini. Am sa fac rost de lemne”, promite primarul Ioan Joca din comuna Cleja. Primarul Constantin Traistaru din comuna Magura este ferm convins ca, saptamana viitoare, va rezolva problema lemnelor: „Am vorbit la Ocolul Silvic Fantanele si trebuie sa iau factura proforma. Nu prea sunt bani si este cam greu sa te descurci”. Primarul din comuna Nicolae Balcescu, Francisc Tancau, era in Germania, deci aprovizionarea cu lemne poate sa mai astepte pana se intoarce el in tara. Ceva mai roz pare sa fie situatia din alte 18 comune, unde primarii au reusit sa asigure doar 50 la suta din necesarul de lemne pentru incalzirea unitatilor scolare in sezonul rece, toamna – iarna. Cu alte cuvinte, copiii de aici vor primi caldura cu taraita in timpul orelor de scoala. Mai raman 65 de comune, unde depozitele nu sunt complet goale, ci au cateva gramezi de lemne, sub 50 la suta din necesar. Trebuie subliniat faptul ca, la tara, cu bani putini, se si poate: primarii Ionel Zorila si Mihai Dascalescu, din comunele Rachitoasa si Beresti-Bistrita, au procurat intreaga cantitate de lemne necesara pentru incalzirea salilor de clasa pe timp de toamna-iarna. Mentionam ca, in prezent, in mediul rural exista 315 unitati scolare si 64 de gradinite independente care functioneaza in locatii proprii. Mai mult decat atat, desi suntem in mileniul III, doar 55 de unitati de invatamant de la tara au sistem propriu de incalzire.
Ocoalele silvice, sursa de lemne pentru scoli
Anii trecuti, majoritatea primarilor au apelat la ocoalele
silvice din zona pentru aprovizionarea unitatilor scolare cu lemne. La fel s-a intamplat si anul acesta, insa solicitarile par a fi mai mult verbale, data fiind situatia mentionata mai sus. Si totul din cauza lipsei banilor. „Primarii mai au datorii la noi inca din anul trecut. Insa, nici nu putem sa nu le dam, in acest an, lemne, chiar daca au datorii la noi. Copiii sunt, pana la urma, beneficiarii”, ne-a declarat Gheorghe Savu, director general la Directia Silvica. Tarifele impuse de Directia Silvica, nereactualizate inca din martie anul trecut, difera, in functie de diametru, de specie si de conditiile de livrare. De exemplu, un metru cub de rasinoase poate costa intre 650.000 si 950.000 de lei, daca este ridicat din padure. Daca Directia Silvica se ocupa si de transport atunci pretul mai creste cu 200.000 de lei. Cel mai cautat este, insa, fagul. Un metru cub de fag ajunge sa coste intre 600.000 si 900.000 de lei, iar daca livrarea se face direct la scoala atunci pretul se ridica, intre 850.000 si 1.550.000 lei. Stejarul, cel mai scump lemn – 1.100. si 1.900.000 lei, iar cu taxa de transport intre 1.500.000 si 2.800.000 lei – nu are ce cauta in sobele de la scoli. Este mult prea scump pentru primarii. „Cred ca, pana la urma, toate scolile vor avea lemne, fie de la noi, fie din alta parte”, concluzioneaza Savu.Scris de Carmen SERBAN
