A fost o zi mohorata de 1 Decembrie. Frig si zloata. Elevii aveau zi libera. Primarul comunei Cleja, Ioan Joca, si directoarea coordonatoare Valerica Moisa ne-au invitat la o manifestare dedicata Zilei Nationale a Romaniei. Caravana DESTEPTAREA tocmai sosise in comuna. La Centrul de Informare si Documentare, unul dintre cele mai moderne din judet, construit cu bani proprii si dotat cu sprijinul unor parteneri francezi, formatiile artistice ale copiilor isi derulau programul pentru care s-au pregatit mai multe zile. Sala era plina, profesori, educatori, elevi, dar si multi parinti. Micii artisti, de la gradinita si pana la cei de la Scoala de Arte si Meserii, toti imbracati in costume nationale, au sustinut un program de cantece si poezii patriotice, sugestive fiind si doar titlurile: „Tu, Ardeal”, „Nu uita ca esti roman”, „Transilvania”, „Noi suntem romani” sau „Marsul Ardealului”. Cei mici, mici, care abia se vedeau de sub caciuli au interpretat poezii al caror mesaj si interpretare au ridicat sala in picioare, fiind aplaudati minute in sir. A urmat apoi un alt moment la fel de inaltator: depunerea de coroane la Monumentul Eroilor din Cleja. Pregatita cu grija, fara stridente, manifestarea de la Cleja nu a avut nimic artificial sau fortat. La acest nivel, vezi rar asemenea serbari. Este in primul rand meritul copiilor dar si al profesorilor si educatorilor care i-au indrumat.
Primarul Ion Joca a promis multe locuitorilor din Cleja, mai ales ca este la al doilea mandat. Cel mai mult au asteptat satenii asfaltarea drumului care traverseaza satul, dar si canalizarea. Acum, in 2005, tocmai aceste lucrari nu sunt finalizate. „Ne-am facut o lista de prioritati. Am discutat in consiliu si prima lucrare pe care am inceput-o cu banii nostri a fost alimentarea cu gaze a localitatilor. A fost o lucrare foarte grea. Am inceput in 2002 si am finalizat-o anul acesta. „15 kilometri de retea de alimentare, o statie de reglare si distributie a gazelor, alti zeci de kilometri de racord. Consiliul Local a cheltuit cinci miliarde de lei, restul sumei fiind alocata prin Consiliul Judetean. Un mare avantaj a fost si faptul ca statia de Reglare, fiind prototip, a revenit gratuit comunei. Aproape toate scolile si gradinitele din comuna, dispensarele si bisericile au acum incalzire pe gaze cu centrale proprii. „Ca primar, astazi, nu ai ce cauta in birou, trebuie sa alergi, sa cauti bani, sponsori, sa-ti faci prieteni, sa te zbati. Oamenii nu te aleg doar pentru ca un om sa fie pe acel scaun. Au trecut timpurile cand veneau banii si tu trebuia sa-i cheltui. Este important sa ramana ceva dupa tine”, ne spune primarul Joca, care ne alearga prin sat sa vedem toate lucrarile aflate in diferite stadii de executie. Pot parea vorbe mari, care s-au mai spus, insa simt ca prind consistenta pe teren. Rezultatul imediat al acestei investitii: daca in anii trecuti se cheltuiau peste 200 milioane de lei pentru lemne, acum, incalzirea cu gaze costa doar 100 de milioane de lei, la care se adauga confortul si siguranta. Foarte multi locuitori si-au tras gaze. Familia lui Anton Urban avea o centrala care functiona cu lemne. A demontat-o si a cumparat una noua, care foloseste gazul metan. „Investitia se amortizeaza, dupa calculele specialistilor, in cinci ani, avem curatenie in casa, nu mai alergam prin padure dupa crengi. Locuim la tara, insa in scurt timp cred ca vom avea si noi conditii mai bune, ca multi oraseni”, zice gospodarul Anton Urban.
Nenorocirea
Pe 17 august 2005 s-au napustit apele peste satul Cleja. Era ora 01. In crucea noptii. S-a dat alarma. Oamenii au fost evacuati din casele aflate in pericol. Mai multe locuinte au fost distruse de viitura. „Am avut noroc mare. Alarma electrica a Protectiei Civile a functionat. A fost o noapte de groaza, dar suntem bucurosi ca nu a murit nimeni”, ne spune primarul Joca. Acum sunt aproape finalizate lucrarile de indiguire si protectie a malurilor pe o lungime de 2,8 kilometri. O lucrare extrem de complexa, finantata de Apele Romane, termenul limita fiind 15 decembrie, poate de aceea se lucra de zor si pe 1 decembrie. Lucrarea este executata de o societate din Tg. Mures, insa forta de munca este din comuna, iar materialele sunt procurate din judetul Bacau. O data cu finalizarea acestei investitii, mai mult de jumatate din comuna va fi protejata impotriva inundatiilor.
In Cleja se construieste si pentru linistea si curatenia sufletului
Una dintre cele mai impunatoare constructii este Biserica din satul Buda. Inceputa in 1992, tanarul preot Roca Ernest Ilarion ne spune ca ea va fi sfintita in 2006. Acum se lucreaza intens la Casa parohiala. Biserica este mandria localnicilor, cu o arhitectura specifica bisericilor romano-catolice, ea domina satul si are usile permanent deschise. In Cimitirul din Cleja a fost ridicata o capela, si tot la Cleja functioneaza Centrul Diecezan Caritabil Iasi – Casa Comunitatii Pr. Leon Pista. Aici au loc intrunirile comunitatii, se organizeaza nunti, botezuri, evenimente importante din viata oamenilor. Tot aici au loc adunarile populare. De fapt, la Cleja, ne spune primarul Joca, comunitatea locala este puternic sprijinita de biserica, nu numai material ci si spiritual, fiind angrenata si in proiectele de consolidare spirituala si promovarea valorilor locale.
Saracia nu a fost alungata de peste tot
Majoritatea locuitorilor se ocupa cu agricultura. O agricultura de subzistenta. De 15 ani taranul nu a iesit din saracie. El cheltuie in fiecare an 10-12 milioane de lei pentru cultivarea unui hectar si, toamna, cand face socotelile vede ca s-a ales cu doar 6-7 milioane. Ara si acum cu vacile, animal care da lapte, ara, cara furajele, naste vitei. Daca la indieni vaca este sfanta, in Romania este exploatata pana cade din picioare. Si atunci, taranul ii ia si pielea. Nu s-a gandit nimeni sa-i ridice o statuie. Nu-i de mirare ca peste 1000 de tineri au parasit comuna, cautandu-si de lucru in Italia, Anglia, Irlanda, Spania, Portugalia. „Toate casele mai acatarii sunt ridicate cu bani munciti in aceste tari, chiar daca noi incercam sa aducem in sat semne ale civilizatiei, nu reusim sa atragem fonduri pentru crearea de noi locuri de munca. Este pacat, ca ai nostri lucreaza pentru altii, in loc sa construim impreuna”, zice viceprimarul Ionel Demsa.
Banul se face cu munca
Nu-i un combinat. Nici o mare fabrica. Poate va fi. Acum, tanarul Martin Mesterca si-a deschis un atelier, a cumparat mai multe masini si a angajat 20 de muncitori. A lucrat in Italia si Anglia. „Stiti ce am vazut si am invatat de la englezi? Patronul nu sta la birou ca la noi. El sta in atelier, in fabrica, stie, simte, vede tot si poate lua decizii. Cand vom invata si noi acest lucru, poate vom ajunge departe”, se destainuie patronul societatii Silver Wood Srl Cleja. Acum si-a gasit piata cu ambalajele tratate fito-sanitar. Nici o scandura de ambalaj nu mai iese din tara daca nu are un asemenea tratament.
Francezii s-au indragostit de Cleja
Din 1990, mai multi francezi vin, aproape in fiecare an la Cleja. Au donat si au investit multi bani la Dispensarul din comuna, au acoperit o scoala, au adus calculatoare. Nici elvetienii si nici cei de la Banca Mondiala nu au ocolit comuna Cleja. Grupuri sociale in scoli, fantani, instalatii electrice, mobilier, sunt investitii extrem de profitabile si de necesare intr-o comuna care, zice primarul, are pretentia ca sta la soseaua nationala.
Primarului ii sta bine cu drumurile
Bugetul comunei nu ajunge nici pentru o operatie estetica. Profesorilor nu li se poate deconta transportul. Drumurile sunt sparte. Apa potabila la poarta sau in casa nici nu poate fi vorba deocamdata. „Le-am promis oamenilor asfaltarea drumului prin comuna. Am reusit doar balastarea DC 164, pe o lungime de patru kilometri, iar acum suntem in faza avansata pentru contractarea unui credit de 18 miliarde de lei pentru asfaltarea drumului principal. Nu avem alta sansa si, speram, in 2006 sa pornim lucrarea. In ordinea prioritatilor urmeaza canalizarea, in acest fel ne-am putea declara multumiti pentru aceasta scurta perioada de timp”, ne mai spune, la despartire primarul Ion Joca.Scris de Gheorghe BALTATESCU
