Primari disperați vs constructori absenți. Valentin Mîrzac: „Avem mari probleme cu prestatorii!”

E posibil să obții fonduri prin PNDL pentru infrastructură și după cinci ani să nu vezi un kilometru de asfalt? Cu alte cuvinte, să te bucuri degeaba că proiectul a fost aprobat? Da! Valentin Mîrzac, primarul comunei Colonești, este de-a dreptul disperat: „Avem mari probleme cu prestatorii. Nu știu unde să mă mai duc și cui să mă adresez!” Guvernul a dat bani, constructorii au semnat contractul, dar nu au realizat obiectivul, iar locuitorii cer insistent ca drumurile comunale (DC) să fie reabilitate. „Pentru DC Spria-Satu Nou, de patru kilometri, am obținut finanțare de la Ministerul Dezvoltării, prin PNDL I, în 2014. Lucrarea a fost adjudecată de o firmă care a venit și a făcut niște podețe, apoi… nimic”, afirmă Valentin Mîrzac.

În noiembrie 2016, nemulțumiți, locuitorii au organizat un miting pe drumul Spria-Satu Nou și au cerut autorităților să rezolve problema. Primăria Colonești a dat în judecată societatea, iar aceasta și-a asumat obligația de a finaliza lucrarea. „Au pregătit platforma drumului, apoi au vândut societatea fără să ne anunțe. Noul proprietar, care e din Baia Mare, a preluat datoria, a făcut noi datorii și a băgat firma în insolvență. Administratorul judiciar a predat lucrarea către Roltrans SRL din București, care a făcut 30 de podețe în 2017 și a pus pietriș. De atunci nu a mai făcut nimic! Nici nu răspunde la adrese”, explică primarul. Oamenii întreabă supărați: „Unde-i asfaltul?”

Iau lucrarea, apoi cer bani mai mulți…

De la câștigarea licitației, s-au scumpit materialele și au crescut salariile, iar odată cu acestea și valoarea investiției. „Durerea e că oferta e din 2014, așa încât diferența, peste 250.000 de euro, ar trebui suportată de Primărie. De unde?”, se întreabă Valentin Mîrzac, supărat. CITR, compania care ocupă de insolvență, nu vrea să renunțe la obiectiv, dar nici nu-l face, constată edilul.

„Și totul e pe suferința locuitorilor și cheltuiala Primăriei. Între timp, se degradează lucrările efectuate și pietrișul trebuie suplimentat.” Firmele de construcții contractează lucrări mari, pe care nu le pot duce, apoi le abandonează. E un adevăr, susține edilul, apoi adaugă: „Am angajat un avocat pentru a găsi o cale de a obține despăgubiri sau rezilierea contractului. Nu reușim să reziliem contractul, iar dacă am reuși din banii rămași nu am putea să finalizăm nici măcar 2 kilometri!”

„E vorba despre viața oamenilor”

Pe PNDL II, comuna Colonești a obținut finanțare pentru modernizarea mai multor drumuri comunale, lucrare câștigată la licitație de SC Phoenix SRL, schimbată în SC Antrepriza Drumuri și Poduri București. „Au câștigat licitația în 2018, iar în 2019 ar fi trebuit să se apuce de treabă, dar nu s-au apucat! Nici nu răspund. Am am avut o întâlnire la Consiliul Județean cu această firmă și acele comune bătute de soartă, că sunt vreo șase-șapte.

Reprezentantul firmei a zis că el nu-și poate exprima un punct de vedere”, declară primarul Mîrzac. Nu avea atribuții în acest sens. „Am discutat cu patronul, iar acesta a zis că lucrarea nu se mai încadrează în valoarea licitată. E aceeași situație cu cea a obiectivului de pe PNDL I. Tot ce înseamnă costuri suplimentare ar trebui să suportăm noi.” Proiectul care a obținut finanțare pe PNDL II cuprinde drumurile din Călini, Valea Mare, strada târgului săptămânal și niște străduțe din Colonești și Zapodia. „Noi nu am dat avans, dezavantajul nostru e că nu avem drumuri. Sunt oameni care fac dializă, iar ambulanțele nu pot ajunge la ei, microbuzul școlar la fel, nici mașinile de pompieri nu pot intra iarna pe acele drumuri”, precizează primarul, adăugând că situația e foarte gravă. E vorba despre sănătatea locuitorilor, despre siguranța copiilor, despre salvarea de vieți!

Diferența ajunge la 500.000 de euro

Primăria Colonești nu are voie să intervină pe aceste drumuri – să le îndrepte, să pună pietriș în gropi etc. – din cauză că amplasamentul a fost predat, de aceea se luptă în instanță să rezilieze contractul. Cât va dura? Nu se știe. Diferența între valoarea actuală a celor două proiecte și cea licitată ajunge la 500.000 de euro, iar comuna Colonești are un buget anual de 200.000 de lei. „Nu se poate să plătim noi, ar însemna să ne bage în insolvență”, susține Valentin Mîrzac. La urma urmei, de ce să acopere Primăria Colonești diferența de valoare? Nu e nici logic, nici corect.

Constructorul nu a executat lucrările până la termenul prevăzut în contract, iar argumentul invocat acum – scumpirile – nu are nicio legătură cu autoritățile locale. „Eu aștept și doi-trei ani dacă firmele acoperă diferența, dar nu vor, spune primarul, descurajat, în final. Societățile de construcții, profitând de niște lacune legislative, nici nu fac drumurile, nici nu renunță. Nici măcar nu acceptă să discutăm și să stabilim un plan de acțiune!”

Președintele CJ Bacău: „Sunt revoltat!”

Sorin Brașoveanu, președintele CJ Bacău, arată că patru unități administrativ-teritoriale (UAT) au probleme cu aceeași firmă: Colonești, Brusturoasa, Plopana și Motoșeni. „SC Antrepriza Drumuri și Poduri București SRL a contractat lucrări pe diverse programe finanțate de Guvern sau Uniunea Europeană. La întâlnire, de față cu primarii, am cerut constructorului să găsească soluții și să-și îndeplinească sarcinile prevăzute în contract”, a declarat Sorin Brașoveanu. Din punct de vedere legal, CJ Bacău nu poate interveni direct deoarece nu e parte în contract. „Din punct de vedere moral, fiind vorba de interesul cetățenilor, CJ Bacău este interesat să faciliteze rezolvarea acestor probleme”, a explicat Sorin Brașoveanu.

După întâlnire, la Motoșeni s-a remediat situația, dar la Brusturoasa, unde ordinul de începere a lucrărilor la școală e semnat din mai 2019, nici nu au început. „UAT-urile fac eforturi să atragă fonduri și pierd banii din cauza unor constructori neserioși! Sunt revoltat! Eu consider că este un atentat la dezvoltarea județului deoarece aceste investiții ar duce la dezvoltarea județului”, a declarat președintele CJ Bacău. Dacă lucrurile nu se îndreaptă, soluția finală e plângerea în instanță pentru rezilierea contractelor și obținerea de despăgubiri. Prin nerealizarea contractului, UAT-urile nu pierd doar banii alocați prin PNDL, ci și pe cei consumați din bugetul local. Ca să depună un proiect, primăriile cheltuiesc mult cu documentația, care e foarte stufoasă și cuprinde studii, avize, autorizații etc. În final, cel mai grav e faptul că, după atâta efort, obiectivul de care comunitatea are nevoie rămâne nerealizat.