Cu mai bine de o lună în urmă, a avut loc o moţiune de cenzură însumând 5 pagini denumită de opoziţia care a promovat-o „Ca să reconstruim România, Guvernul Dăncilă trebuie demis de urgenţă!” Publicată în M.O. NR. 826 din 10 octombrie. Guvernul a picat şi a trecut în opoziţie şi, la rândul său a promovat o moţiune de cenzură, simplă (Nr. 4/2019) denumită “Guvernare PNL – numele tău este AUSTERITATE” publicată în M.O. nr. NR. 990 din 10 decembrie . Moţiunea a trecut, dar nu a produs nici o demisie/demitere. Președintele României, domnul Klaus Iohannis, care afirma în august 2018 că moţiunile de cenzură sunt un exerciţiu democratic, a calificat ultima moţiune ca fiind “…o golăneală a PSD” .
Dincolo de judecăţile de valoare a domnului preşedinte şi dincolo de preambulul politic al Moţiunii, dacă privim fără prejudecăţi conţinutul acesteia nu putem să nu observăm că unele afirmaţii pe care ne permitem să le cităm, par să se susţină. “…. În fapt, singura „certitudine” după învestirea guvernului Orban şi instalarea domnului Cîţu la finanţe este, în acest moment, scăderea leului în raport cu euro şi dolarul american, ceea ce se va traduce pentru populaţia României în creşterea facturilor, a preţurilor bunurilor şi tarifelor la servicii, a ratelor la creditele bancare şi inflaţie.
Cursul de schimb leu/euro şi leu/dolar tinde să ajungă la maxime istorice. Băncile vând cu 4,79 – 4,85 lei per euro. Dolarul creşte şi el conform cotaţiilor stabilite pe pieţele internaţionale în raport cu euro. Deprecierea leului arată însă că investitorii nu privesc cu încredere viitorul României …. Astfel, luna noiembrie a venit cu recorduri de deprecierea monedei naţionale, iar principala cauză este inconştienţa declaraţiilor publice făcute de domnul Cîţu, din postura de ministru de finanţe…..
Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a crescut la 3,03%, cel mai mare nivel din ultima lună, potrivit datelor publicate, luni, 2 decembrie de Banca Naţională a României (BNR)…..
Dar mai grav de atât este cât de mult a costat nota de plată pe care BNR a trebuit să o plătească pentru a apăra cursul de schimb, vulnerabilizat de declaraţiile lui Vasile Cîţu.
Luni, 2 decembrie a.c., BNR a emis un comunicat conform căruia rezervele valutare internaţionale ale României au scăzut cu 1 miliard de euro în luna noiembrie. ….(alte voci de pe piaţă spun 1,7) miliarde de euro au fost risipite din rezerva valutară pentru a menţine cursul de schimb euro-leu sub pragul psihologic de 4,8.
Pe termen scurt şi cât se poate de concret, atât ne-a costat împăunarea domnului Cîţu în lupta sa cu PSD, dar şi iresponsabilitatea declaraţiei cu metafora bugetelor paralele.
……. În guvernarea PSD, datoria guvernamentală pe termen scurt a fost redusă la jumătate, de la 6,9% în Guvernul Cioloş la 3,3% în iunie 2019. În 2010 (în plină criză economică) structura datoriei era 24% pe termen scurt, versus 76% pe termen mediu şi lung. Mai mult datoria guvernamentală a României raportată la PIB este, ca procent, la mai puţin de jumătate faţă de media Uniunii Europene şi faţă de media Zonei Euro. În trimestrul II din 2019, datoria guvernamentală a României era 35,1% în timp ce media UE era 82,5%, iar media statelor care folosesc moneda euro era 88,1%. Datoria României raportată la PIB este cu mult mai mică faţă de Germania (65,1%), Marea Britanie (86,5%), Franţa (98,4%), Italia (134,1%) sau Grecia (177,4%)….. PNL îşi începe guvernarea cu un împrumut la cea mai proastă dobândă, pe o perioadă mai mică de 3 ani, cu o presiune mare pe buget.
Pentru că, în luna în care s-a instalat la Ministerul Finanţelor Publice, la nici două săptămâni de când a preluat portofoliul, ministrul Cîţu a împrumutat România cu 3,4 miliarde lei, o sumă uriaşă, la care se adaugă împrumuturi în valoare de 338 milioane euro. Mai grav este că a făcut acest lucru la nişte costuri uriaşe ….”
La toate acestea se adaugă spunem noi, poziţia publică a ministrului de finanţe care, prognoza cu gura plină la preluarea mandatului, un deficit de 4,4%. (tardiv, acelaşi ministru a revizuit prognoza la 3,5 %) Răul însă fusese făcut. Automat, euro a crescut, ratingului de ţară a scăzut. Ori din perspectiva declarată a guvernului de a privatiza toate companiile de stat profitabile, precum Compania Aeroporturi Bucuresti, CEC Hidroelectrica, sau Compania Naţională a Sării, scăderea ratingului de tara se reflectă in prospectul de evaluare facut inainte de orice privatizare, companiile de stat urmând astfel sa fie vandute la preturi mai mici. Domnul ministru Florin Cîţu a lucrat ca economist în câteva bănci şi nu-l putem suspecta că nu bănuia ce impact vor avea declaraţiile sale. Mai ales că toate utilităţile pe care le plătim se raportează la moneda euro la fel dobânzile şi ratele la credite.
Pare într-adevăr “o golăneală”. Depinde de perspectivă.
Jr. Adrian M. Ionescu
